„VinOpera” 2024 - un concert de gală şi două spectacole gratuite: „Pe scenă va urca cea mai bună soprană”

Festivalul Internaţional de Muzică Clasică „VinOpera” ajunge în aceast an la a VII-a ediţie. Într-un interviu pentru realitatea.md, Cristina Frolov, preşedinta Fundaţiei „Constantin Mimi”, organizatoarea evenimentului, a povestit cum a apărut ideea de a crea un eveniment cultural care să pună în valoare muzica clasică şi vinul.

„Inițiativa îi aparține maestrului Eugen Doga, care, vizitând Castelul Mimi, a exclamat: „Pereții aceștia cântă”. Inspirația a venit și de la concertele lui Andrea Bocelli, organizate în regiunea sa natală, în scopul promovării acesteia și susținerii comunității locale. Prin intermediul „VinOpera” am reuşit să aducem muzica bună mai aproape de oameni, am adus-o la ei acasă, odată cu extinderea evenimentului în sate. Ne bucurăm că putem să organizăm concerte gratuite pentru publicul din zona rurală, însetat de muzica de calitate”, spune preşedinta Fundaţiei Constantin Mimi, Cristina Frolov.

Evenimentul de anul trecut s-a desfăşurat în premieră, în trei locaţii, iar la două dintre ele, în satele Varniţa şi Bulboaca, publicul a avut acces gratuit. Tradiţia continuă şi în acest an. Evenimentul de gală va avea loc în data de 6 septembrie la Castel Mimi, iar în zilele de 14 şi 15 septembrie – în localităţile din preajmă. Toate evenimentele vor include degustări de vin și un proiect nou, creat special pentru „VinOpera”, împreună cu Orchestra Filarmonicii Naţionale „Serghei Lunchevici” și maestrul Mihail Agafița.

„Programul ediției din acest an include trei evenimente, două dintre ele se vor desfăşura gratuit în sate, în locații istorice valoroase. Festivalul începe cu un concert clasic extraordinar la Castel Mimi, unde pe scenă va urca cea mai bună soprană româno-elvețiană, laureată a Premiului Internațional de Operă „Oscar della Lirica” – Elena Moșuc, acompaniată de Orchestra Teatrului Naţional de Operă şi Balet „Maria Bieşu”. La fel, vom avea un vernisaj al celor mai bune vinuri de la producători mici, dar cu renume, din Republica Moldova. Iar alte două concerte vor avea loc în satul Bulboaca, în scuarul Gării, atestat drept un monument istoric, și în inima satului Telița, un loc pitoresc pe malul râului Nistru. Pe această cale, doresc să-mi exprim gratitudinea faţă de Departamentul pentru Relaţia cu Republica Moldova, care ne-a susţinut şi datorită căruia am reuşit să extindem festivalul timp de trei zile, şi să aducem „VinOpera” în sate. Fără suportul Guvernului României nu am fi reuşit să organizăm un astfel de eveniment, la o asemenea anvergură, cu artişti celebri, la spectacolele cărora să aibă acces gratuit orice doritor.”, susţine Cristina Frolov.

Grupul de Presă Realitatea este partener media al „VinOpera”. Urmăriţi-ne în continuare pentru detalii despre concerte şi artiştii prezenţi în cadrul celor trei zile de eveniment.

#vinopera #Castel Mimi #cristina frolov #festival

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.