„VinOpera” 2024 – un concert de gală şi două spectacole gratuite: „Pe scenă va urca cea mai bună soprană”

05 Aug. 2024, 09:07
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Aug. 2024, 09:07 // Actual //  bani.md

Festivalul Internaţional de Muzică Clasică „VinOpera” ajunge în aceast an la a VII-a ediţie. Într-un interviu pentru realitatea.md, Cristina Frolov, preşedinta Fundaţiei „Constantin Mimi”, organizatoarea evenimentului, a povestit cum a apărut ideea de a crea un eveniment cultural care să pună în valoare muzica clasică şi vinul.

„Inițiativa îi aparține maestrului Eugen Doga, care, vizitând Castelul Mimi, a exclamat: „Pereții aceștia cântă”. Inspirația a venit și de la concertele lui Andrea Bocelli, organizate în regiunea sa natală, în scopul promovării acesteia și susținerii comunității locale. Prin intermediul „VinOpera” am reuşit să aducem muzica bună mai aproape de oameni, am adus-o la ei acasă, odată cu extinderea evenimentului în sate. Ne bucurăm că putem să organizăm concerte gratuite pentru publicul din zona rurală, însetat de muzica de calitate”, spune preşedinta Fundaţiei Constantin Mimi, Cristina Frolov.

Evenimentul de anul trecut s-a desfăşurat în premieră, în trei locaţii, iar la două dintre ele, în satele Varniţa şi Bulboaca, publicul a avut acces gratuit. Tradiţia continuă şi în acest an. Evenimentul de gală va avea loc în data de 6 septembrie la Castel Mimi, iar în zilele de 14 şi 15 septembrie – în localităţile din preajmă. Toate evenimentele vor include degustări de vin și un proiect nou, creat special pentru „VinOpera”, împreună cu Orchestra Filarmonicii Naţionale „Serghei Lunchevici” și maestrul Mihail Agafița.

„Programul ediției din acest an include trei evenimente, două dintre ele se vor desfăşura gratuit în sate, în locații istorice valoroase. Festivalul începe cu un concert clasic extraordinar la Castel Mimi, unde pe scenă va urca cea mai bună soprană româno-elvețiană, laureată a Premiului Internațional de Operă „Oscar della Lirica” – Elena Moșuc, acompaniată de Orchestra Teatrului Naţional de Operă şi Balet „Maria Bieşu”. La fel, vom avea un vernisaj al celor mai bune vinuri de la producători mici, dar cu renume, din Republica Moldova. Iar alte două concerte vor avea loc în satul Bulboaca, în scuarul Gării, atestat drept un monument istoric, și în inima satului Telița, un loc pitoresc pe malul râului Nistru. Pe această cale, doresc să-mi exprim gratitudinea faţă de Departamentul pentru Relaţia cu Republica Moldova, care ne-a susţinut şi datorită căruia am reuşit să extindem festivalul timp de trei zile, şi să aducem „VinOpera” în sate. Fără suportul Guvernului României nu am fi reuşit să organizăm un astfel de eveniment, la o asemenea anvergură, cu artişti celebri, la spectacolele cărora să aibă acces gratuit orice doritor.”, susţine Cristina Frolov.

Grupul de Presă Realitatea este partener media al „VinOpera”. Urmăriţi-ne în continuare pentru detalii despre concerte şi artiştii prezenţi în cadrul celor trei zile de eveniment.

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!