Vinul bun, sărbătorit în lume, în ultima sâmbătă din februarie. Un eveniment similar este organizat şi la Castel Mimi

Anual, în ultima sâmbătă din luna februarie, în lumea întreagă este organizată „Open That Bottle Night”. O seară în care sunt deschise cele mai bune vinuri, pentru a fi servite în compania prietenilor sau a cunoscătorilor în domeniu. Evenimentul are scopul de a promova vinurile bune şi a provoca participanţii la socializare, fiind convinşi că vinul bun trebuie consumat, iar vinul excelent trebuie împărţit cu cineva.

Un astfel de eveniment organizează Castel Mimi în seara de 24 februarie curent. Participanţii vor putea face cunoştinţă şi degusta vinurile din seria de elită The Governor, produse în memoria lui Constantin Mimi şi vor asista la deschiderea unei sticle de colecţie Magnum Governor Feteasca Neagră, o sticlă cu un volum dublu de vin, produsă în cantităţi limitate, vin declarat recent „cel mai bun vin din Moldova” în cadrul unui concurs local.

Vinurile premium, muzica live şi bucatele selecte vor degaja atmosfera şi vor face participanţii să petrecă timpul socializând şi creând amintiri pentru o viaţă întreagă.

Detalii despre accesul la „Open That Bottle Nigt” pe acest LINK.

„Open That Bottle Night” a fost organizată pentru prima dată în anul 2000 de către un cuplu de jurnalişti americani, angajaţi ai publicaţiei The Wall Street Journal. De atunci, evenimentul este desfăşurat anual în ultima sâmbătă din februarie, iar popularitatea acestuia creşte de la an la an, devenind astfel un fenomen global. Ziua a fost creată pentru a deschide neapărat vinurile bune, adunate peste an pentru un eveniment special.

#luna februarie #Castel Mimi #eveniment #vin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

China își propune să devină nu doar fabrica lumii, ci și una dintre cele mai mari piețe de desfacere pentru produsele străine. Pentru Republica Moldova, această schimbare ar putea reprezenta o oportunitate de export, însă realitatea comercială arată un dezechilibr. În 2025, Moldova a importat mărfuri chinezești de aproximativ 1,25 miliarde de dolari, în timp ce exporturile moldovenești către China au însumat doar 8,5 milioane de dolari. Astfel, importăm de circa 147 de ori mai mult decât reușim să vindem pe piața chineză, constată economistul Iurie Rija într-o analiză privind perspectivele comerciale dintre cele două țări.

Potrivit economistului, dimensiunea pieței chineze oferă oportunități mari. În 2025, comerțul exterior al Chinei a atins 45,47 trilioane de yuani, dintre care importurile au reprezentat 18,48 trilioane. În prima jumătate a anului 2026, importurile au crescut cu 22,1% față de perioada similară a anului precedent și a depășit ritmul de creștere a exporturilor. În același timp, excedentul comercial al Chinei s-a redus cu 4,7%.

Cu toate acestea, Iurie Rija avertizează că deschiderea pieței chineze nu înseamnă automat contracte profitabile pentru producătorii moldoveni. Principalele obstacole sunt accesul efectiv al produselor pe piață, taxele vamale, costurile logistice și capacitatea companiilor de a asigura livrări constante.

Un pas a fost făcut la 4 noiembrie 2026, când Republica Moldova și China au semnat protocolul privind cerințele fitosanitare pentru exportul cireșelor proaspete. Documentul deschide noi perspective pentru pomicultorii moldoveni, însă, înaintea primelor livrări, exportatorii trebuie să confirme cu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor condițiile practice de acces pe piață.

În paralel, protocolul cu privire la exportul mierii se află încă în proces de finalizare. În februarie 2025 a fost semnat și un document referitor la exportul făinii din semințe de struguri și al făinii din semințe de floarea-soarelui. Economistul atrage atenția că aceste categorii de produse nu trebuie confundate automat cu semințele, uleiul sau șrotul, deoarece fiecare produs poate avea cerințe vamale și sanitare diferite.

O situație complicată se înregistrează în cazul vinurilor moldovenești. Potrivit analizei, China aplică o taxă vamală de 14% pentru vinul îmbuteliat și de 20% pentru vinul vrac. La acestea se adaugă acciza de 10% și TVA de 13% la import. În cazul vinului îmbuteliat, povara fiscală cumulată ajunge la aproximativ 43% din valoarea vamală, conform calculelor prezentate de economist.

În schimb, producătorii din Georgia și din alte state care beneficiază de acorduri comerciale preferențiale au avantajul unei taxe vamale de 0%. Această diferență pune vinificatorii moldoveni într-o poziție mai dificilă în competiția pentru consumatorul chinez.

O altă problemă este transportul. Pentru produsele agricole cu valoare relativ redusă pe tonă, precum făina din semințe de floarea-soarelui, cheltuielile logistice pot consuma o parte considerabilă a profitului. În cazul cireșelor, provocările sunt și mai mari, deoarece este necesară menținerea unui lanț frigorific neîntrerupt și livrarea rapidă până la cumpărător. Vinurile necesită, la rândul lor, condiții corespun