Vinurile din Republica Moldova au ajuns în 71 de țări. Principalele piețe de desfacere

În anul 2021, vinurile moldovenești au ajuns în 71 de țări. Astfel, s-a exportat 83% din totalul de vin produs. Cea mai importanță piață a fost țara vecină – România. Datele au fost prezentate de Elizaveta Breahnă, directoare interimară a Oficiului Național al Viei și Vinului în cadrul Conferinței Naționale cu genericul „Anul Vitivinicol 2021. Evaluări, rezultate și perspective” organizată astăzi 8 aprilie.

Potrivit raportului, în anul 2021, s-au exportat în total 120,7 milioane de litri, dintre care 51,2 milioane de litri a fost vin îmbuteliat, ceea ce constituie 69,3 milioane de sticle, iar alți 69,6 litri a fost vin în vrac, cantitatea căruia a scăzut cu 21,1% față de anul 2021.

De asemenea, în anul 2021, prețului unui litru de vin exportat a înregistrat o ușoară creștere, mărindu-se cu 14%.

Valoarea totală a exportului a constituit 2.990 miliarde de lei.

Top țări de export a produselor îmbuteliate 2021:

România (428,4 milioane de lei);
Rusia (295,1 milioane de lei);
Polonia (176,1 milioane de lei);
Belarus (168,5 milioane de lei);
Cehia (160,2 milioane de lei);
China (139,7 milioane de lei)
Ucraina (112,9 milioane de lei);
SUA (70,3 milioane de lei);
Kazahstan (66,5 milioane de lei);
Turcia (50,4 milioane de lei);

#ONVV #vinuri #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.