Viorel Bîrcă va compărea pe banca acuzaților pentru sustragerea a 100 mln. de dolari de la BEM

Fostul Președinte interimar al Băncii de Economii, Viorel Bîrcă, va compărea pe banca acuzaților pentru delapidarea averii străine în proporții deosebit de mari. Procuratura Anticorupție a finalizat și expediat dosarul de învinuire a acestuia în judecată, cauza penală fiind disjunsă din dosarul denumit generic „frauda bancară”.

Potrivit probatoriului, în intervalul iulie 2013 – septembrie 2014, fostul președinte interimar al BEM, acționând în interesul unui grup criminal, și-a asumat controlul și adoptarea deciziilor cu caracter administrativ, juridic și economico-financiar la nivelul organelor de conducere ale băncii, participând, în calitate de coautor, la sustragerea din banca aflată în proces de lichidare, a 100 milioane de dolari SUA.

Ulterior, pentru a ascunde faptul sustragerii sumei de 100 milioane de dolari SUA, aflate în administrarea sa și a evita răspunderea, acesta nu a înregistrat în evidența contabilă transferurile ilegale ale mijloacelor bănești într-o bancă din Federația Rusă, reflectând acest fapt abia pe 24 noiembrie 2014, denaturând, astfel, situația reală vizând datele din bilanțul contabil și lichiditatea băncii, scrie realitatea.md.

Procuratura Generală l-a audiat pe Viorel Bîrcă, însă acesta nu-și recunoaște vina.

Pentru recuperarea prejudiciului cauzat prin comiterea infracțiunii, procurorii au instituit sechestru pe trei bunuri imobile ale acestuia, cu eventuala lor confiscare specială, în folosul statului.

Inculpatul a fost reținut la începutul lunii decembrie 2020, împreună cu alte cinci persoane, printre care foștii conducători ai celor trei bănci falimentate (Banca de Economii, Unibank și Banca Socială), dar și reprezentanți ai holdingului Șor. De atunci, Viorel Bîrcă se află în arest la domiciliu.

Urmărirea penală în privința celorlalte persoane învinuite continuă, iar Procuratura va informa suplimentar despre măsurile întreprinse și rezultatele obținute pe acest caz.

#acuzatii #frauda bancara #judecata

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Letonia se află în centrul unui scandal financiar major, după ce instanțele au decis să NU confiște cele 80 de milioane de euro arestate în 2020 în ABLV Bank – fonduri atribuite unor persoane din anturajul gigantului economic transnistrean „Sheriff”, controlat de Moscova. Decizia a provocat reacții dure din partea anchetatorilor, care acuză judecătorii că favorizează rețelele criminale, scrie presa letonă.

Fondurile au fost înghețate în iulie 2020, fiind considerate parte a unui circuit masiv de spălare de bani organizat de corporația „Sheriff”, conglomerat economic cu monopol asupra economiei din regiunea separatistă: media, supermarketuri, carburanți și comerț. Compania este controlată de oligarhul Viktor Gușan, fost ofițer KGB, care domină până la 60% din economia transnistreană.

Potrivit anchetatorilor, banii circulau printr-o rețea de companii offshore, administrate de directori nominali, prin tranzacții „tur-retur”, prezentate fictiv ca împrumuturi sau plăți comerciale. Tot lanțul prezenta semne clare de tipologii ale spălării de bani.

Cu toate acestea, după ani de investigații și mai multe cereri de asistență internațională, procurorii nu au reușit să stabilească „predicatul” – adică infracțiunea principală care a generat fondurile. Moldova, de asemenea, nu poate investiga în teritoriul ocupat de regimul separatist.

În 2023, instanța de prim nivel a decis că probele sunt insuficiente și a refuzat confiscarea. Procuratura a contestat decizia, însă în septembrie 2025 Curtea de Apel din Riga a menținut hotărârea: cele 80 de milioane trebuie returnate persoanelor din anturajul „Sheriff”.

Decizia a stârnit indignarea organelor de anchetă, care afirmă că în dosare similare probele indirecte au fost considerate suficiente și că instanțele adoptă tot mai des o practică „favorabilă spălătorilor de bani”.

Judecătorii resping acuzațiile și susțin că procurorii nu construiesc un cadru probator coerent: doar „adună tipologii”, fără a demonstra imposibilitatea unei origini licite a fondurilor.

Litigiul se desfășoară pe fundalul unui context sensibil: Letonia a fost supusă presiunilor internaționale după scandalul ABLV, riscând izolarea financiară. Moneyval urmează să publice în decembrie un raport elogios privind reforma anti-spălare a Letoniei — însă anchetatorii avertizează că lupta cu „banii negri” a fost împinsă în plan secundar.

Între timp, instanțele letoniene trebuie să decidă încă asupra altor aproximativ 700 de milioane de euro arestate în dosare similare. Decizia în cazul celor 80 de milioane reprezintă deja un precedent critic.