Viorel Bîrcă va compărea pe banca acuzaților pentru sustragerea a 100 mln. de dolari de la BEM

15 Mart. 2021, 16:25
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
15 Mart. 2021, 16:25 // Actual //  MD Bani

Fostul Președinte interimar al Băncii de Economii, Viorel Bîrcă, va compărea pe banca acuzaților pentru delapidarea averii străine în proporții deosebit de mari. Procuratura Anticorupție a finalizat și expediat dosarul de învinuire a acestuia în judecată, cauza penală fiind disjunsă din dosarul denumit generic „frauda bancară”.

Potrivit probatoriului, în intervalul iulie 2013 – septembrie 2014, fostul președinte interimar al BEM, acționând în interesul unui grup criminal, și-a asumat controlul și adoptarea deciziilor cu caracter administrativ, juridic și economico-financiar la nivelul organelor de conducere ale băncii, participând, în calitate de coautor, la sustragerea din banca aflată în proces de lichidare, a 100 milioane de dolari SUA.

Ulterior, pentru a ascunde faptul sustragerii sumei de 100 milioane de dolari SUA, aflate în administrarea sa și a evita răspunderea, acesta nu a înregistrat în evidența contabilă transferurile ilegale ale mijloacelor bănești într-o bancă din Federația Rusă, reflectând acest fapt abia pe 24 noiembrie 2014, denaturând, astfel, situația reală vizând datele din bilanțul contabil și lichiditatea băncii, scrie realitatea.md.

Procuratura Generală l-a audiat pe Viorel Bîrcă, însă acesta nu-și recunoaște vina.

Pentru recuperarea prejudiciului cauzat prin comiterea infracțiunii, procurorii au instituit sechestru pe trei bunuri imobile ale acestuia, cu eventuala lor confiscare specială, în folosul statului.

Inculpatul a fost reținut la începutul lunii decembrie 2020, împreună cu alte cinci persoane, printre care foștii conducători ai celor trei bănci falimentate (Banca de Economii, Unibank și Banca Socială), dar și reprezentanți ai holdingului Șor. De atunci, Viorel Bîrcă se află în arest la domiciliu.

Urmărirea penală în privința celorlalte persoane învinuite continuă, iar Procuratura va informa suplimentar despre măsurile întreprinse și rezultatele obținute pe acest caz.

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!