Vremea caldă trage în jos prețul gazelor

Preţurile de referinţă la hub-ul TTF de la Amsterdam au scăzut marţi dimineaţa cu până la 3,6%, după ce săptămâna trecută s-au prăbuşit cu aproape 30%, în condiţiile în care temperaturile în Europa de Nord-Vest ar urma să rămână peste medie până după Anul Nou. Livrările abundente de gaze lichefiate, gradul de umplere peste medie a depozitelor de gaze şi diminuarea obişnuită a cererii de gaze din partea sectorului industrial la final de an contribuie la scăderea preţurilor de referinţă în regiune.

În jurul orei 10:38 a.m., la bursa de la Amsterdam, cotaţiile la gaze naturale cu livrare în luna următoare erau în scădere cu 0,8% până la 82,34 euro pentru un Megawatt-oră.

Temperaturile peste medie cumulate cu o producţie mai mare de electricitate a turbinelor eoliene au permis Germaniei să acumuleze gaze naturale în ultimele cinci zile, a informat preşedintele Agenţiei Federale a Reţelelor din Germania (BNetzA), Klaus Mueller, într-o postare pe Tweeter. Acesta a adăugat că aceasta este o veste bună în ceea ce priveşte securitatea aprovizionării cu gaze în 2023.

Potrivit Bloomberg, citat de economedia.ro, gradul de umplere a depozitelor de gaze din Europa a crescut pe parcursul week-end-ului, de la 82,9% până la 83,1%, în condiţiile în care vremea blândă a permis ţărilor să depoziteze excesul de gaze.

Cotaţiile futures mai mici în Europa ajută şi la diminuarea presiunilor cu privire la preţul gazelor lichefiate pe piaţa din Asia. Cu toate acestea, traderii urmăresc cu atenţie orice semnale privind perturbarea livrărilor de gaze lichefiate ale SUA, principalul furnizor al Europei, după ce o furtună arctică a paralizat o mare parte din SUA.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Europa #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Strâmtoarea Hormuz rămâne unul dintre cele mai importante coridoare energetice din lume, iar funcționarea sa este esențială pentru comerțul global cu petrol. Potrivit datelor publicate de U.S. Energy Information Administration, cele mai dependente de acest coridor maritim sunt statele exportatoare din Golf și marile economii asiatice.

Datele, care reflectă situația din primul trimestru al anului 2025 și rămân relevante și în prezent, arată că principalul exportator de petrol care utilizează această rută este Arabia Saudită, cu aproximativ 37,2% din totalul transporturilor de țiței prin strâmtoare. Pe locul doi se află Irac cu 22,8%, urmat de Emiratele Arabe Unite cu 12,9%, Iran cu 10,6%, Kuwait cu 10,1% și Qatar cu 4,4%.

În ceea ce privește importurile, cel mai mare beneficiar al petrolului care trece prin această rută strategică este China, care absoarbe aproximativ 37,7% din fluxurile de petrol transportate prin strâmtoare. Pe locul doi se află India cu 14,7%, urmată de alte state asiatice cu 13,9%, South Korea cu 12% și Japan cu 10,9%.

Europa utilizează aproximativ 3,8% din petrolul transportat prin acest coridor, iar United States aproximativ 2,5%.

Strâmtoarea Hormuz este considerată unul dintre cele mai sensibile „chokepoint-uri” energetice din lume, deoarece o mare parte din exporturile de petrol ale statelor din Golful Persic trec prin acest pasaj îngust dintre Iran și Oman. Orice blocaj sau perturbare în zonă ar putea afecta imediat piețele globale de energie și ar putea provoca creșteri semnificative ale prețurilor petrolului.