Vremea caldă trage în jos prețul gazelor

Preţurile de referinţă la hub-ul TTF de la Amsterdam au scăzut marţi dimineaţa cu până la 3,6%, după ce săptămâna trecută s-au prăbuşit cu aproape 30%, în condiţiile în care temperaturile în Europa de Nord-Vest ar urma să rămână peste medie până după Anul Nou. Livrările abundente de gaze lichefiate, gradul de umplere peste medie a depozitelor de gaze şi diminuarea obişnuită a cererii de gaze din partea sectorului industrial la final de an contribuie la scăderea preţurilor de referinţă în regiune.

În jurul orei 10:38 a.m., la bursa de la Amsterdam, cotaţiile la gaze naturale cu livrare în luna următoare erau în scădere cu 0,8% până la 82,34 euro pentru un Megawatt-oră.

Temperaturile peste medie cumulate cu o producţie mai mare de electricitate a turbinelor eoliene au permis Germaniei să acumuleze gaze naturale în ultimele cinci zile, a informat preşedintele Agenţiei Federale a Reţelelor din Germania (BNetzA), Klaus Mueller, într-o postare pe Tweeter. Acesta a adăugat că aceasta este o veste bună în ceea ce priveşte securitatea aprovizionării cu gaze în 2023.

Potrivit Bloomberg, citat de economedia.ro, gradul de umplere a depozitelor de gaze din Europa a crescut pe parcursul week-end-ului, de la 82,9% până la 83,1%, în condiţiile în care vremea blândă a permis ţărilor să depoziteze excesul de gaze.

Cotaţiile futures mai mici în Europa ajută şi la diminuarea presiunilor cu privire la preţul gazelor lichefiate pe piaţa din Asia. Cu toate acestea, traderii urmăresc cu atenţie orice semnale privind perturbarea livrărilor de gaze lichefiate ale SUA, principalul furnizor al Europei, după ce o furtună arctică a paralizat o mare parte din SUA.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Europa #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Senatul României a adoptat tacit propunerea legislativă privind înființarea „Fondului Moldova”, un fond de investiții alternativ cu capital public și privat, organizat ca societate pe acțiuni, cu sediul în România. Decizia a fost constatată în această săptămână, după ce termenul de dezbatere a expirat pe 26 noiembrie, fiind anunțată în plen de președintele Senatului, Mircea Abrudean, scrie financialintelligence.ro.

Potrivit inițiativei, „Fondul Moldova” are ca obiectiv mobilizarea de resurse financiare pentru investiții strategice pe teritoriul Republicii Moldova, în sectoare precum infrastructură, energie, transport, digitalizare, educație, sănătate, agricultură și industrie. Scopul declarat este integrarea economică progresivă a Republicii Moldova în spațiul românesc și european.

Fondul va fi considerat entitate de interes public strategic și va funcționa doar după autorizarea de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, conform regimului aplicabil fondurilor de investiții de tip închis.

Capitalul social inițial este stabilit la 1,25 miliarde lei românești, echivalentul a circa 250 milioane de euro, împărțit în 25 milioane de acțiuni, subscris integral de statul român prin Ministerul Finanțelor, din fonduri alocate prin bugetul anual. Ulterior, după obținerea autorizației, fondul ar urma să lanseze o ofertă publică inițială pentru emiterea a încă 25 milioane de acțiuni destinate investitorilor români și străini. De asemenea, capitalul ar putea fi majorat anual cu până la 10 milioane de acțiuni noi, cu aprobarea acționarilor.

Investițiile avute în vedere includ proiecte de infrastructură rutieră, energetică și digitală, sanitară și educațională, dezvoltare urbană, industrii prelucrătoare, agricultură și inovare tehnologică, inclusiv proiecte de interconectare transfrontalieră.

„Această inițiativă nu este doar un proiect economic, ci o investiție în viitorul comun al celor două state românești”, se subliniază în expunerea de motive.

Propunerea legislativă merge acum la Camera Deputaților, care are rolul decizional.