Wall Street Journal: Cum reuşesc chinezii să evite barierele comerciale. Subvenții de miliarde de dolari

10 Mai 2021, 15:00
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
10 Mai 2021, 15:00 // Actual //  MD Bani

În ultimul deceniu, China a furnizat subvenţii de miliarde de dolari companiilor sale de stat pentru ca acestea să achiziţioneze rivale din sectorul occidental şi a construi fabrici dincolo de graniţele sale.

Acum, aceste fabrici perturbă pieţele cu bunuri cu preţuri reduse într-o gamă largă de sectoare.

„Companiile chineze se extind în forţă, realizând investiţii peste tot”, arată Luisa Santos, director adjunct al BusinessEurope, principala asociaţie de business a regiunii.

„Asta înseamnă că deficienţele observate pe piaţa chineză sunt acum exportate către alte pieţe, adaugă ea.

UE a propus recent un plan de a restrânge companiile din Europa subvenţionate de guverne străine, una dintr-o serie de măsuri menite să contracareze extinderea globală a firmelor chineze.

SUA şi ţări din Europa şi nu numai îşi subvenţionează la rândul lor propriile industrii. Diferenţa când vine vorba de China este legată de rolul supradimensionat pe care companiile de stat îl joacă în cadrul economiei acesteia şi disponibilitatea acestuia de a susţine extinderea acestora pe plan extern.

SUA şi Europa se bazează de multă vreme pe OMC şi tarife pentru a penaliza China pentru subvenţionarea exporturilor, măsură care a ajutat ţara să se dezvolte rapid. Însă regulile OMC nu au fost scrise pentru a constrânge subvenţiile pe care un guvern le acordă producătorilor săi din afara graniţelor.

Rezultatul: fabricile chineze din afara Chinei suportă de obicei tarife mai mici decât cele impuse fabricilor locale sau nu sunt supuse niciunui tarif. Oficialii şi executivii occidentali spun că susţinerea financiară venită din partea guvernului chinez permite producătorilor chinezi de peste graniţe să opereze cu marje extrem de reduse sau pe pierdere permiţându-le în paralel să câştige cotă de piaţă sau să deservească obiectivele strategice ale guvernului.

Problema, spun aceştia, este deosebit de dificil de soluţionat când producătorul respectiv operează pe o piaţă occidentală.

China spune că criticile formulate de occidentali la adresa practicilor sale echivalează cu o încercare de a-i stăvili dezvoltarea economică. Pentru a-şi păstra accesul la piaţa europeană, guvernul chinez se oferă să ridice restricţiile legate de investiţiile ţărilor europene în economia chineză, parte a unui acord preliminar încheiat în decembrie cu UE. UE spune că va merge mai departe cu legislaţia privind subvenţiile indiferent de acest acord.

Investiţiile chineze au ajutat la transformarea Thailandei într-unul dintre cei mai mari exportatori de anvelope din lume. Companiile chineze construiesc fabrici de anvelope şi în Algeria, Serbia şi pe alte pieţe pentru a exporta către Vest fără tarife antidumping.

În cazul Serbiei, în timp ce guvernul salută investiţiile chineze care vin în ajutorul companiilor cu probleme şi aduc capital extrem de necesar, mulţi sârbi se plâng de impactul politic şi asupra mediului.

În Croaţia, companiile chineze profită în mare măsură de pe urma proiectelor de construcţii. China Railway Eryuan Engineering a lansat o ofertă pentru reconstrucţia liniei ferate dintre Hrvatski Leskovac şi Karlovac, Croaţia estimând valoarea proiectului la 2,04 mld kuna (272 mln de euro), potrivit Euractiv.

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală