Wall Street mizează pe Ethereum. Prețul ar putea sări de 7000 de dolari

22 Dec. 2025, 18:00
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
22 Dec. 2025, 18:00 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Criptomoneda Ethereum ar putea înregistra un avans spectaculos în următorii ani și chiar să depășească performanța bitcoinului, scrie publicația elvețiană Neue Zürcher Zeitung (NZZ), citând prognoze ale Bitcoin Suisse, cel mai vechi furnizor de servicii cripto din Elveția.

Potrivit estimărilor Bitcoin Suisse, prețul bitcoinului ar urma să se „apropie” de 180.000 de dolari în cursul anului viitor. Cu toate acestea, analiștii companiei susțin că etherul, criptomoneda nativă a protocolului Ethereum, ar putea avea un ritm de creștere și mai puternic în 2026.

Interesul tot mai mare al marilor instituții financiare pentru această platformă este unul dintre principalii factori ai optimismului. Giganți de pe Wall Street precum BlackRock și JPMorgan dezvoltă deja produse investiționale bazate pe blockchain-ul Ethereum. Cu cât mai multe companii utilizează această infrastructură, cu atât valoarea rețelei Ethereum crește, subliniază publicația.

Bitcoin Suisse estimează pentru ether un interval-țintă de preț cuprins între 7.000 și 9.000 de dolari, față de sub 3.000 de dolari cât se tranzacționează în prezent. Pe termen mai lung, compania prognozează că Ethereum ar putea ajunge la 25.000 de dolari până în 2030.

Analiștii citați de NZZ consideră că adoptarea instituțională, dezvoltarea aplicațiilor financiare și rolul central al Ethereum în ecosistemul blockchain ar putea transforma această criptomonedă în următorul mare motor de creștere al pieței cripto globale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Apr. 2026, 14:32
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Apr. 2026, 14:32 // Actual //  Ursu Victor

Omul de afaceri Vasile Tofan, considerat un apropiat al partidului de guvernământ PAS, susține că Republica Moldova ar trebui să renunțe complet la raioane, pe care le consideră „inutile și anacronice”, în contextul în care tot mai multe competențe sunt transferate la nivel central.

Într-o analiză publică, Tofan afirmă că există „un consens aproape universal” privind depășirea modelului actual, mai ales după ce domenii-cheie precum asistența socială și medicina au fost centralizate, iar educația urmează același traseu. În aceste condiții, el se întreabă de ce autoritățile discută reducerea numărului de raioane de la 32 la circa 10, și nu eliminarea completă a acestui nivel administrativ.

Potrivit lui, Moldova este o excepție printre statele mici europene, unde structura administrativă include, de regulă, doar două niveluri central și local. El invocă exemple precum Lituania, Letonia, Estonia sau Irlanda, dar și state candidate la UE precum Albania și Muntenegru, care nu au un nivel regional ales.

Singurul argument real pentru menținerea raioanelor ar fi coordonarea proiectelor de infrastructură și accesarea fondurilor europene, însă Tofan susține că aceste funcții pot fi preluate de agenții regionale coordonate central, după modelul statelor baltice. În acest context, el compară rata de absorbție a fondurilor europene: Letonia ar avea circa 85% pentru perioada 2021–2027, în timp ce România ar fi la aproximativ 16%.

Tofan avertizează și asupra presiunii bugetare tot mai mari, menționând că 31% dintre angajații din Moldova sunt bugetari un nivel peste cel al unor state mult mai dezvoltate. În același timp, raportul dintre angajați și pensionari a ajuns la 1,1 la 1, „cea mai mică rată din Europa”, ceea ce ar împinge țara spre un posibil colaps bugetar.

În opinia sa, existența unui nivel administrativ intermediar ales generează birocrație, tensiuni politice și decizii lente, un „lux” pe care Moldova nu și-l mai permite în actualul context demografic și economic.

Ca alternativă, omul de afaceri propune municipalizarea în jurul centrelor raionale existente, prin comasarea satelor și transformarea acestora în poli regionali de dezvoltare. Modelul propus ar presupune un guvern central mai suplu și aproximativ 40 de municipalități puternice, inspirat din „formula baltică”.

În același timp, Tofan critică actuala abordare a autorităților, pe care o consideră prea timidă și concentrată pe aspecte „semantice”, precum denumirea noilor regiuni, în locul unor reforme structurale profunde.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!