Washington Post: Jocul murdar al Iranului în războiul din Ucraina. Teheranul vrea să vândă Rusiei rachete balistice

Iranul intenționează să transfere rachete balistice de suprafață în Federația Rusă pentru războiul împotriva Ucrainei, spun doi oficiali americani pentru The Washington Post.

Primul lot de rachete Fateh-110 și Zolfaghar este deja pregătit în fabrici. Aceste rachete balistice cu rază scurtă de acțiune pot lovi ținte la distanțe de până la 300, respectiv 700 km.

Potrivit publicației, Iranul are unul dintre cele mai mari și mai diverse arsenale de rachete cu rază scurtă și medie din Orientul Mijlociu.

„Ultimele versiuni ale Fateh-110 și Zolfaghar sunt considerate atât puternice, cât și destul de precise la distanțe relativ scurte. Unele modele sunt echipate cu sisteme de ghidare electro-optică care permit operatorilor de rachete să le ghideze în timpul apropierii finale de țintă”, scrie ziarul.

La mijlocul lunii august, a devenit cunoscut faptul că Rusia a cumpărat o mie de drone kamikaze din Iran.

Oficial, Teheranul continuă să nege furnizarea de drone către Federația Rusă. În acest context, Ucraina a cerut Israelului să împărtășească informații despre orice sprijin pe care Iranul îl oferă armatei ruse în război.

Potrivit informațiilor ucrainene, în total Rusia a comandat 2.400 de drone din Iran.

Apărătorii Ucrainei au doborât prima dronă iraniană pe 13 septembrie în regiunea Harkov. Și pe 23 septembrie, luptătorii ucraineni au doborât o dronă de atac Mohajer-6. Acum acest vehicul aerian fără pilot este folosit de Forțele Armate ale Ucrainei.

Pe 10 și 11 octombrie, trupele ruse au atacat masiv Ucraina. Pe lângă diferitele tipuri de rachete, au fost folosite și drone kamikaze. Inamicul a trimis drone la Krivoi Rog pentru a ataca infrastructura critică, iar în regiunea Vinnița au atacat o centrală termică.

#Iran #rachete #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că prima tranșă de 270 de milioane de euro din pachetul de asistență financiară promis de Uniunea Europeană nu a fost cheltuită prin bugetul de stat, ci a fost direcționată către proiecte și instituții care implementează programe în beneficiul Republica Moldova.

Întrebat în ce scopuri au fost utilizați banii, ministrul a precizat că este vorba, în principal, de granturi destinate studiilor, pregătirilor și proiectelor, care nu sunt reflectate ca cheltuieli directe în bugetul de stat. „Ele nu vin direct în buget. Vin în beneficiul țării, dar prin instituțiile care implementează proiecte”, a explicat Gavriliță.

Șeful de la Finanțe a menționat că nu deține toate detaliile tehnice privind distribuirea fondurilor, însă a subliniat că informațiile complete pot fi furnizate de instituțiile responsabile, inclusiv la solicitarea Parlamentul Republicii Moldova. „Colegiile au pregătirea necesară și vor oferi detalii atunci când acestea vor fi cerute”, a adăugat ministrul.

Potrivit lui Gavriliță, prima tranșă de 270 de milioane de euro a fost transferată și a intrat pe conturile Ministerul Finanțelor la data de 11 iunie. Asistența face parte din pachetul financiar mai amplu anunțat de Uniunea Europeană, în valoare totală de 19 miliarde de euro, destinat sprijinirii Republicii Moldova.