Washington Post: Jocul murdar al Iranului în războiul din Ucraina. Teheranul vrea să vândă Rusiei rachete balistice

Iranul intenționează să transfere rachete balistice de suprafață în Federația Rusă pentru războiul împotriva Ucrainei, spun doi oficiali americani pentru The Washington Post.

Primul lot de rachete Fateh-110 și Zolfaghar este deja pregătit în fabrici. Aceste rachete balistice cu rază scurtă de acțiune pot lovi ținte la distanțe de până la 300, respectiv 700 km.

Potrivit publicației, Iranul are unul dintre cele mai mari și mai diverse arsenale de rachete cu rază scurtă și medie din Orientul Mijlociu.

„Ultimele versiuni ale Fateh-110 și Zolfaghar sunt considerate atât puternice, cât și destul de precise la distanțe relativ scurte. Unele modele sunt echipate cu sisteme de ghidare electro-optică care permit operatorilor de rachete să le ghideze în timpul apropierii finale de țintă”, scrie ziarul.

La mijlocul lunii august, a devenit cunoscut faptul că Rusia a cumpărat o mie de drone kamikaze din Iran.

Oficial, Teheranul continuă să nege furnizarea de drone către Federația Rusă. În acest context, Ucraina a cerut Israelului să împărtășească informații despre orice sprijin pe care Iranul îl oferă armatei ruse în război.

Potrivit informațiilor ucrainene, în total Rusia a comandat 2.400 de drone din Iran.

Apărătorii Ucrainei au doborât prima dronă iraniană pe 13 septembrie în regiunea Harkov. Și pe 23 septembrie, luptătorii ucraineni au doborât o dronă de atac Mohajer-6. Acum acest vehicul aerian fără pilot este folosit de Forțele Armate ale Ucrainei.

Pe 10 și 11 octombrie, trupele ruse au atacat masiv Ucraina. Pe lângă diferitele tipuri de rachete, au fost folosite și drone kamikaze. Inamicul a trimis drone la Krivoi Rog pentru a ataca infrastructura critică, iar în regiunea Vinnița au atacat o centrală termică.

#Iran #rachete #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.