Washington Post: Jocul murdar al Iranului în războiul din Ucraina. Teheranul vrea să vândă Rusiei rachete balistice

Iranul intenționează să transfere rachete balistice de suprafață în Federația Rusă pentru războiul împotriva Ucrainei, spun doi oficiali americani pentru The Washington Post.

Primul lot de rachete Fateh-110 și Zolfaghar este deja pregătit în fabrici. Aceste rachete balistice cu rază scurtă de acțiune pot lovi ținte la distanțe de până la 300, respectiv 700 km.

Potrivit publicației, Iranul are unul dintre cele mai mari și mai diverse arsenale de rachete cu rază scurtă și medie din Orientul Mijlociu.

„Ultimele versiuni ale Fateh-110 și Zolfaghar sunt considerate atât puternice, cât și destul de precise la distanțe relativ scurte. Unele modele sunt echipate cu sisteme de ghidare electro-optică care permit operatorilor de rachete să le ghideze în timpul apropierii finale de țintă”, scrie ziarul.

La mijlocul lunii august, a devenit cunoscut faptul că Rusia a cumpărat o mie de drone kamikaze din Iran.

Oficial, Teheranul continuă să nege furnizarea de drone către Federația Rusă. În acest context, Ucraina a cerut Israelului să împărtășească informații despre orice sprijin pe care Iranul îl oferă armatei ruse în război.

Potrivit informațiilor ucrainene, în total Rusia a comandat 2.400 de drone din Iran.

Apărătorii Ucrainei au doborât prima dronă iraniană pe 13 septembrie în regiunea Harkov. Și pe 23 septembrie, luptătorii ucraineni au doborât o dronă de atac Mohajer-6. Acum acest vehicul aerian fără pilot este folosit de Forțele Armate ale Ucrainei.

Pe 10 și 11 octombrie, trupele ruse au atacat masiv Ucraina. Pe lângă diferitele tipuri de rachete, au fost folosite și drone kamikaze. Inamicul a trimis drone la Krivoi Rog pentru a ataca infrastructura critică, iar în regiunea Vinnița au atacat o centrală termică.

#Iran #rachete #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.