Washington Post: Jocul murdar al Iranului în războiul din Ucraina. Teheranul vrea să vândă Rusiei rachete balistice

Iranul intenționează să transfere rachete balistice de suprafață în Federația Rusă pentru războiul împotriva Ucrainei, spun doi oficiali americani pentru The Washington Post.

Primul lot de rachete Fateh-110 și Zolfaghar este deja pregătit în fabrici. Aceste rachete balistice cu rază scurtă de acțiune pot lovi ținte la distanțe de până la 300, respectiv 700 km.

Potrivit publicației, Iranul are unul dintre cele mai mari și mai diverse arsenale de rachete cu rază scurtă și medie din Orientul Mijlociu.

„Ultimele versiuni ale Fateh-110 și Zolfaghar sunt considerate atât puternice, cât și destul de precise la distanțe relativ scurte. Unele modele sunt echipate cu sisteme de ghidare electro-optică care permit operatorilor de rachete să le ghideze în timpul apropierii finale de țintă”, scrie ziarul.

La mijlocul lunii august, a devenit cunoscut faptul că Rusia a cumpărat o mie de drone kamikaze din Iran.

Oficial, Teheranul continuă să nege furnizarea de drone către Federația Rusă. În acest context, Ucraina a cerut Israelului să împărtășească informații despre orice sprijin pe care Iranul îl oferă armatei ruse în război.

Potrivit informațiilor ucrainene, în total Rusia a comandat 2.400 de drone din Iran.

Apărătorii Ucrainei au doborât prima dronă iraniană pe 13 septembrie în regiunea Harkov. Și pe 23 septembrie, luptătorii ucraineni au doborât o dronă de atac Mohajer-6. Acum acest vehicul aerian fără pilot este folosit de Forțele Armate ale Ucrainei.

Pe 10 și 11 octombrie, trupele ruse au atacat masiv Ucraina. Pe lângă diferitele tipuri de rachete, au fost folosite și drone kamikaze. Inamicul a trimis drone la Krivoi Rog pentru a ataca infrastructura critică, iar în regiunea Vinnița au atacat o centrală termică.

#Iran #rachete #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.