Washington Post: Jocul murdar al Iranului în războiul din Ucraina. Teheranul vrea să vândă Rusiei rachete balistice

Iranul intenționează să transfere rachete balistice de suprafață în Federația Rusă pentru războiul împotriva Ucrainei, spun doi oficiali americani pentru The Washington Post.

Primul lot de rachete Fateh-110 și Zolfaghar este deja pregătit în fabrici. Aceste rachete balistice cu rază scurtă de acțiune pot lovi ținte la distanțe de până la 300, respectiv 700 km.

Potrivit publicației, Iranul are unul dintre cele mai mari și mai diverse arsenale de rachete cu rază scurtă și medie din Orientul Mijlociu.

„Ultimele versiuni ale Fateh-110 și Zolfaghar sunt considerate atât puternice, cât și destul de precise la distanțe relativ scurte. Unele modele sunt echipate cu sisteme de ghidare electro-optică care permit operatorilor de rachete să le ghideze în timpul apropierii finale de țintă”, scrie ziarul.

La mijlocul lunii august, a devenit cunoscut faptul că Rusia a cumpărat o mie de drone kamikaze din Iran.

Oficial, Teheranul continuă să nege furnizarea de drone către Federația Rusă. În acest context, Ucraina a cerut Israelului să împărtășească informații despre orice sprijin pe care Iranul îl oferă armatei ruse în război.

Potrivit informațiilor ucrainene, în total Rusia a comandat 2.400 de drone din Iran.

Apărătorii Ucrainei au doborât prima dronă iraniană pe 13 septembrie în regiunea Harkov. Și pe 23 septembrie, luptătorii ucraineni au doborât o dronă de atac Mohajer-6. Acum acest vehicul aerian fără pilot este folosit de Forțele Armate ale Ucrainei.

Pe 10 și 11 octombrie, trupele ruse au atacat masiv Ucraina. Pe lângă diferitele tipuri de rachete, au fost folosite și drone kamikaze. Inamicul a trimis drone la Krivoi Rog pentru a ataca infrastructura critică, iar în regiunea Vinnița au atacat o centrală termică.

#Iran #rachete #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Curtea de Conturi a Republicii Moldova a constatat deficiențe în administrarea Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, în urma auditului efectuat pentru anii 2023–2024. Potrivit raportului, în această perioadă au fost gestionate 3,36 miliarde de lei, însă mecanismele de alocare a subvențiilor au generat un dezechilibru structural major, cu impact direct asupra bugetelor viitoare.

În cei doi ani analizați, Fondul a avut alocări de 1,68 miliarde lei în 2023 și 1,69 miliarde lei în 2024, însă solicitările eligibile depuse de fermieri și agenți economici au depășit de patru ori resursele disponibile. Din această cauză, statul a acumulat angajamente neachitate în creștere rapidă: 1,29 miliarde lei la finele lui 2022, 1,33 miliarde lei la sfârșitul lui 2023 și 2,13 miliarde lei la finele lui 2024.

Situația s-a agravat și mai mult în 2025. La data de 1 noiembrie 2025, angajamentele asumate au ajuns la 3,03 miliarde lei, în timp ce alocațiile nevalorificate erau de doar 100 milioane lei, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un dezechilibru bugetar critic.

Auditul arată că problema vine din mecanismul defectuos de lansare a apelurilor pentru subvenții, care nu este limitat de resursele reale ale Fondului. Lipsesc plafoane clare, un calendar predictibil și o corelare între cererile eligibile și banii disponibili, ceea ce a permis asumarea de obligații fără acoperire financiară.

Curtea de Conturi a identificat și abateri de la cadrul normativ în activitatea Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA): dosare incomplete, lipsă de trasabilitate, nerespectarea termenelor și documentarea insuficientă a recalculării subvențiilor. De asemenea, coordonarea slabă între instituții a permis cazuri de dublă finanțare, iar lipsa unui Sistem Integrat de Administrare și Control limitează monitorizarea fondurilor.

Au fost constatate și deficiențe grave în monitorizarea post achitare. Unele obiective finanțate, precum piața agroalimentară din satul Mereni, nu sunt funcționale, iar evidența contabilă aferentă acestora este necorespunzătoare. Planurile de inspecții nu sunt respectate, iar unele controale au fost efectuate chiar înainte de termen.

Un alt risc major ține de recuperarea lentă a subvențiilor utilizate neconform. Curtea de Conturi semnalează diferențe între sumele încasate de Serviciul Fiscal de Stat și cele transferate către AIPA, existența de creanțe restante și datorii contingente necontabilizate, ceea ce crește riscul de pierdere definitivă a banilor publici.

În acest context, Curtea de Conturi a aprobat raportul de audit și l-a transmis Parlamentului, Președintelui, Guvernului, Ministerului Agriculturii, Ministerului Finanțelor, AIPA, Serviciului Fiscal de Stat și Procuraturii Generale, ultima fiind sesizată pentru examinarea unor constatări cu potențial penal.