William Shatner va zbura în spațiu în această lună. Va călători cu capsula miliardarului Jeff Bezos

Știința-ficțiune va deveni în curând realitate, întrucât William Shatner va ajunge în cosmos cu echipaj Blue Origin al lui Jeff Bezos. Acesta va fi cel de-al doilea zbor în scop turistic lansat de Blue Origin, după ce în spațiu a ajuns chiar fondatorul companiei, Jeff Bezos împreună cu alți 3 pasageri.

Compania intenționează să-l piloteze pe actorul canadian, care l-a interpretat pe căpitanul Kirk în „Star Trek”, ca unul dintre pasagerii rachetei New Shepard a companiei, scrie CNBC.

Lansarea este planificată pentru 12 octombrie. Vicepreședintele misiunii și operațiunilor de zbor al Blue Origin, Audrey Powers, se alătură zborului, echipajul celor patru fiind completat de membrii anunțați anterior, cofondatorul Planet Labs, Chris Boshuizen și cofondatorul Medidata, Glen de Vries.

Blue Origin va găzdui o transmisie online a misiunii, numită NS-18, cu acoperire stabilită pentru a începe la 8 dimineața ET pe 12 octombrie.

Călătoria lui Shatner ar fi al doilea zbor spațial uman pentru racheta de turism și cercetare Blue Origin New Shepard, care a lansat cu succes Bezos în spațiu în echipajul inaugural de patru membri în luna iulie.

La 90 de ani, Shatner va deveni cea mai în vârstă persoană care zboară în spațiu, învingând pionierul aerospațial Wally Funk – care, la 82 de ani, a zburat la prima lansare a Blue Origin.

O călătorie pe New Shepard de la Blue Origin durează aproximativ 10 minute de la decolare până la aterizare. Racheta reutilizabilă transportă capsula peste granița SUA a spațiului la 80 de kilometri (aproximativ 50 de mile) altitudine, cu nava spațială și echipajul plutind în microgravitate timp de câteva minute înainte de a reveni la uscat sub un set de parașute.

Bezos a declarat după propriul său zbor spațial că compania a vândut bilete în valoare de aproape 100 de milioane de dolari viitorilor pasageri. El a menționat, de asemenea, că Blue Origin intenționează să piloteze trei misiuni cu echipaj în 2021, zborul spațial al lui Shatner reprezentând a doua dintre aceste trei.

Anunțul companiei de a lansa următorul zbor spațial cu echipaj vine în timp ce Administrația Federală a Aviației analizează problemele de siguranță ridicate de angajații actuali și foști într-un eseu publicat săptămâna trecută.

#zbor in cosmos #Blue Origin #Jeff Bezos

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.