#YouthEconomy powered by iute Moldova – o experiență educațională de succes pentru viitorii antreprenori ai R. Moldova

Prima ediție a evenimentului #YouthEconomy powered by iute Moldova s-a desfășurat recent, în cadrul Student HUB de la Academia de Studii Economice din Moldova (ASEM). Evenimentul, organizat de iute Moldova în parteneriat cu ASEM și Junior Achievement Moldova, a reunit 25 de elevi din anul II, specializările Contabilitate, Marketing, Finanțe și Bănci, de la Colegiul Național de Comerț al ASEM.

Această inițiativă educațională face parte din rețeaua de evenimente dedicate campaniei naționale de educație financiară Generația Inteligenței Financiare, susținută de iute Moldova. Scopul programului a fost de a oferi tinerilor cunoștințe esențiale despre gestionarea finanțelor, dezvoltarea unei afaceri și adaptarea la provocările economice actuale.

Sergiu Sobuleac, CEO iute Moldova, a subliniat angajamentul companiei în sprijinirea educației financiare:

„Ne dorim să echipăm tinerii cu instrumentele necesare pentru a-și construi un viitor financiar solid și sustenabil. Prin inovație și digitalizare, oferim nu doar cunoștințe, ci și inspirație pentru viitoarele generații de antreprenori.”

Participanții au beneficiat de sesiuni interactive susținute de experți în domeniu, explorând teme esențiale precum strategii financiare, educație antreprenorială, importanța comunicării în afaceri și crearea de rețele profesionale. Printre speakerii invitați s-au numărat: Dana Ciobanu – actriță și femeie de afaceri, Eugenia Bogos – Chief Risk Officer, iute Moldova, Iana Chiaburu – consultantă financiară și antreprenoare, Daniela Caisîn – fondatoarea primei afaceri din Moldova cu fructe liofilizate.

Alexandru Stratan, Rectorul ASEM, dr. hab., prof. univ., membru corespondent al AȘM, a evidențiat rolul educației practice:

„Susținem inițiativele care conectează elevii și studenții noștri cu mediul de afaceri și le oferă cunoștințe aplicabile în viitoarele lor cariere. #YouthEconomy este un exemplu excelent de colaborare între educație și industrie.”

În cadrul evenimentului, tinerii au avut parte de o sesiune inspirațională de mentorat, unde au învățat direct de la profesioniști despre provocările și oportunitățile antreprenoriale din Republica Moldova. La final, aceștia au primit certificate de participare și au fost încurajați să împărtășească mai departe cunoștințele acumulate cu colegii lor.

Laurenția Filipschi, Director Executiv Junior Achievement Moldova, a remarcat impactul pozitiv al evenimentului: „Experiențele practice oferite de #YouthEconomy îi ajută pe tineri să își dezvolte gândirea antreprenorială și să învețe de la profesioniști consacrați. Aceste oportunități sunt esențiale pentru succesul lor viitor.”

Prima ediție a #YouthEconomy powered by iute Moldova marchează un pas important în educația financiară și antreprenorială a tinerilor din Republica Moldova. Prin acest program, organizatorii își propun să creeze o punte reală între educație și mediul de afaceri, contribuind astfel la formarea unei noi generații de profesioniști și antreprenori.

Despre iute Moldova: Compania iute Moldova este parte a iute Group, companie Fintech Estoniană, prezentă în patru țări europene: Moldova, Albania, Macedonia și Bulgaria. iute Moldova, cea mai rapidă instituție de creditare nebancară din Republica Moldova, este prima companie de microfinanțare ce pune la dispoziția clienților o rețea de bancomate cardless, precum și posibilitatea de asigurare a creditelor în caz de accident. Strategia reputațională și de suport clienți iute Moldova a fost și rămâne a fi concentrată pe digitalizarea tuturor serviciilor oferite, cea mai rapidă metodă de creditare în condiții personalizate fiind aplicația mobilă

#viitori antreprenori ##YouthEconomy #iute Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cetățenii chinezi domină programul de „vize de aur” al Greciei. Aproape jumătate dintre primele permise de ședere eliberate pe baza achizițiilor imobiliare în Grecia aparțin cetățenilor chinezi, iar în cazul reînnoirilor proporția depășește 60%. Prezența lor a schimbat vizibil, dar și subtil, chipul capitalei elene. Pe de o parte, restaurante chinezești autentice au apărut în centrul Atenei, frecventate în special de angajați ai gigantului China Ocean Shipping Company, care administrează al cincilea port ca mărime din Europa. Pe de altă parte, cumpărătorii chinezi au achiziționat mii de apartamente în goana după rezidență prin schema de investiții, cunoscută drept „viza de aur”, scrie South China Morning Post.

În iunie 2025, aproape 8.000 de cetățeni chinezi – mai exact 7.795 – erau beneficiari noi ai programului, ceea ce înseamnă că nu ajunseseră încă la termenul de cinci ani pentru reînnoirea permisului. Aceștia reprezentau 47,8% din totalul deținătorilor de permise noi, fiind de departe cel mai numeros grup, potrivit Ministerului grec al Migrației și Azilului. Printre cei 5.679 de investitori care și-au reînnoit „viza de aur”, 61% erau tot chinezi, a mai raportat ministerul.

Când programul a fost lansat, în 2013, principalii aplicanți veneau din țări vecine, precum Turcia și Rusia. Însă interesul chinezilor a explodat după pandemie, când numeroși cetățeni bogați sau din clasa mijlocie – marcați de restricțiile drastice impuse de Beijing la finalul politicii zero-Covid – au căutat o cale de scăpare.

Comparativ cu alte state europene, Grecia s-a remarcat prin accesibilitate. Până în august 2023, rezidența putea fi obținută prin achiziția unei proprietăți de cel puțin 250.000 de euro în Atena. Prin contrast, în Portugalia pragul era de 500.000 de euro, până la eliminarea programului în 2023. În plus, Grecia oferea standarde de viață mai ridicate și o economie locală mai stabilă decât Malta, de exemplu.

La apogeul valului, modul în care investitorii chinezi cumpărau apartamente a stârnit uimirea localnicilor, mulți plătind pentru locuințe cu informații minime despre zonă. „Nu știu dacă au înțeles ce cumpărau. Cred că pur și simplu făceau achiziția, obțineau viza și atât”, spune Katerina Pitsou, co-proprietara agenției OPSIS Real Estate din Atena. Ea își amintește vizionări unde grupuri de chinezi veneau cu microbuze, însoțiți de agenți locali și uneori de traducători, luând decizii rapide, fără să cerceteze prea mult clădirile sau cartierele. „Dacă un francez ar intra într-un magazin alimentar, ar analiza mai atent ce cumpără decât un chinez care lua un apartament în Atena la acea vreme”, glumește ea.

Efectul economic a fost, totuși, vizibil: stimularea renovărilor, a construcțiilor și a altor sectoare. „Nu cred că localnicii ar fi putut contribui atât de mult la economie”, afirmă Eleni Lazoura, fondatoarea Bnbkeys, o agenție specializată în administrarea apartamentelor închiriate pe Airbnb. „Am chiar cazuri de oameni care nu doar și-au renovat apartamentele, ci și fațada sau intrarea clădirii – lucru imposibil după criza economică, când era greu să convingi vecinii să plătească pentru reparații.” Lazoura administrează circa 30 de apartamente deținute de chinezi și crede că și comunitatea locală are de câștigat, dat fiind că proprietarii nu locuiesc acolo, folosind spațiile doar pentru turiști sau chiriași.

Aceeași opinie o împărtășește și Pitsou, care consideră că orice investiție străină aduce beneficii Greciei, indiferent că vine din China sau dintr-o țară europeană. Totuși, câștigurile sunt temperate de temerea că grecii ar putea fi excluși de pe piața imobiliară din propriile orașe.

Astfel, la sfârșitul lui 2024, guvernul a ridicat pragul de investiție pentru „viza de aur”: la 800.000 de euro pentru Atena și insulele populare precum Santorini, Naxos și Paros, și la 400.000 de euro pentru restul țării, explică Pitsou. Înainte de noile reguli, investitorii au preferat să cumpere în capitală.

În iunie 2025, din cele 14.931 de cereri aflate pe rol – majoritatea depuse înainte de schimbarea pragurilor – peste 80% vizau regiunea Attica, arată datele ministerului.

Între primul trimestru al lui 2023 și primul trimestru al lui 2025, indicele prețurilor la apartamente din Atena a urcat cu 16,1%, de la 95 la 110,3, potrivit Băncii Greciei. Totuși, rămâne neclar în ce măsură această creștere a fost determinată de investitorii chinezi prin programul de „viză de aur”.

#vize #program #Grecia