#YouthEconomy powered by iute Moldova – o experiență educațională de succes pentru viitorii antreprenori ai R. Moldova

Prima ediție a evenimentului #YouthEconomy powered by iute Moldova s-a desfășurat recent, în cadrul Student HUB de la Academia de Studii Economice din Moldova (ASEM). Evenimentul, organizat de iute Moldova în parteneriat cu ASEM și Junior Achievement Moldova, a reunit 25 de elevi din anul II, specializările Contabilitate, Marketing, Finanțe și Bănci, de la Colegiul Național de Comerț al ASEM.

Această inițiativă educațională face parte din rețeaua de evenimente dedicate campaniei naționale de educație financiară Generația Inteligenței Financiare, susținută de iute Moldova. Scopul programului a fost de a oferi tinerilor cunoștințe esențiale despre gestionarea finanțelor, dezvoltarea unei afaceri și adaptarea la provocările economice actuale.

Sergiu Sobuleac, CEO iute Moldova, a subliniat angajamentul companiei în sprijinirea educației financiare:

„Ne dorim să echipăm tinerii cu instrumentele necesare pentru a-și construi un viitor financiar solid și sustenabil. Prin inovație și digitalizare, oferim nu doar cunoștințe, ci și inspirație pentru viitoarele generații de antreprenori.”

Participanții au beneficiat de sesiuni interactive susținute de experți în domeniu, explorând teme esențiale precum strategii financiare, educație antreprenorială, importanța comunicării în afaceri și crearea de rețele profesionale. Printre speakerii invitați s-au numărat: Dana Ciobanu – actriță și femeie de afaceri, Eugenia Bogos – Chief Risk Officer, iute Moldova, Iana Chiaburu – consultantă financiară și antreprenoare, Daniela Caisîn – fondatoarea primei afaceri din Moldova cu fructe liofilizate.

Alexandru Stratan, Rectorul ASEM, dr. hab., prof. univ., membru corespondent al AȘM, a evidențiat rolul educației practice:

„Susținem inițiativele care conectează elevii și studenții noștri cu mediul de afaceri și le oferă cunoștințe aplicabile în viitoarele lor cariere. #YouthEconomy este un exemplu excelent de colaborare între educație și industrie.”

În cadrul evenimentului, tinerii au avut parte de o sesiune inspirațională de mentorat, unde au învățat direct de la profesioniști despre provocările și oportunitățile antreprenoriale din Republica Moldova. La final, aceștia au primit certificate de participare și au fost încurajați să împărtășească mai departe cunoștințele acumulate cu colegii lor.

Laurenția Filipschi, Director Executiv Junior Achievement Moldova, a remarcat impactul pozitiv al evenimentului: „Experiențele practice oferite de #YouthEconomy îi ajută pe tineri să își dezvolte gândirea antreprenorială și să învețe de la profesioniști consacrați. Aceste oportunități sunt esențiale pentru succesul lor viitor.”

Prima ediție a #YouthEconomy powered by iute Moldova marchează un pas important în educația financiară și antreprenorială a tinerilor din Republica Moldova. Prin acest program, organizatorii își propun să creeze o punte reală între educație și mediul de afaceri, contribuind astfel la formarea unei noi generații de profesioniști și antreprenori.

Despre iute Moldova: Compania iute Moldova este parte a iute Group, companie Fintech Estoniană, prezentă în patru țări europene: Moldova, Albania, Macedonia și Bulgaria. iute Moldova, cea mai rapidă instituție de creditare nebancară din Republica Moldova, este prima companie de microfinanțare ce pune la dispoziția clienților o rețea de bancomate cardless, precum și posibilitatea de asigurare a creditelor în caz de accident. Strategia reputațională și de suport clienți iute Moldova a fost și rămâne a fi concentrată pe digitalizarea tuturor serviciilor oferite, cea mai rapidă metodă de creditare în condiții personalizate fiind aplicația mobilă

#viitori antreprenori ##YouthEconomy #iute Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultura Republicii Moldova traversează un proces accelerat de modernizare și consolidare, reflectat direct în structura importurilor de tehnică agricolă. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, în perioada 2023–2025, Moldova a importat 12,9 mii de pluguri, în valoare totală de 116,3 milioane de lei, un volum care indică schimbări structurale profunde în sectorul agrar.

Datele arată că 84% din plugurile importate au fost noi, semn al creșterii capacității financiare a fermierilor și al orientării către eficiență și productivitate. În termeni valorici, tehnica nouă a reprezentat 81% din totalul importurilor, restul revenind echipamentelor second-hand. Dominante au fost plugurile pentru tractoare, care au constituit aproape 77% din totalul pieței, în timp ce segmentul mini-tractoarelor și al mototehnicii a intrat pe un trend clar descendent.

Potrivit analizei, vârful importurilor a fost atins în 2024, când au fost aduse în țară peste 5.200 de pluguri, aproape dublu față de 2023. În 2025 a urmat o ușoară corecție, la circa 4.800 de unități, ceea ce sugerează trecerea de la o fază de modernizare intensivă la una de reînnoire planificată a parcului de utilaje.

Structura tipologică a importurilor confirmă orientarea către exploatații profesionale. Plugurile clasice, nereturnabile, au dominat piața cu 45,8% din volum, dar aproape 70% din valoarea totală, având un preț mediu de peste 13.000 de lei. În paralel, Moldova a importat și echipamente de nișă, inclusiv pluguri excentrice, discuri și scarificatoare (chisel), unele cu prețuri ce depășesc 200.000 de lei per unitate, semn al apariției unui segment premium în agricultură.

Din punct de vedere geografic, piața este puternic concentrată: China a furnizat peste 76% din totalul plugurilor importate, urmată de Turcia (12,6%) și Ucraina (3,2%). Ponderea producătorilor tradiționali din Uniunea Europeană rămâne redusă, sub 5%, ceea ce reflectă raportul preț–calitate adaptat posibilităților financiare ale fermierilor moldoveni.

Și structura importatorilor indică o oligopolizare a pieței. Zece companii controlează peste 88% din totalul importurilor, iar două dintre ele – Olisgrup SRL și Radu-Promo SRL – concentrează aproape jumătate din piață. Restul de 77 de companii împart mai puțin de 12% din importuri, ceea ce sugerează bariere ridicate de intrare și avantajele logistice ale marilor jucători.