Zelenski vs. Trump, runda 2: Kievul nu mai vrea acordul „pe genunchi” cu americanii

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#acord #Kiev #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În sezonul iulie 2024 – februarie 2025, Republica Moldova a exportat 99,7 mii tone de rapiță, potrivit unei analize prezentate de Iurie Rija, director executiv al Asociației Agrocereale. Deși nu a fost atins recordul absolut din sezonul trecut (272 mii tone), volumul exportat depășește clar media ultimului deceniu, confirmând interesul crescut pentru această cultură oleaginoasă.

Această performanță este alimentată de extinderea suprafețelor însămânțate și de cererea constantă pe piețele externe, într-un context în care rapița rămâne una dintre culturile agricole cele mai rezistente la secetă și cele mai rentabile pentru fermierii moldoveni.

Exporturile de rapiță au generat 902 milioane lei în sezonul curent, în scădere față de peste 2 miliarde lei în sezonul anterior, dar apropiate de nivelul din 2022/2023 (938 milioane lei). Prețul mediu actual este sub cel din 2022/2023 (11,56 lei/kg), dar rămâne semnificativ mai bun decât în perioada de supraproducție din anul trecut (7,48 lei/kg). Cel mai ridicat preț din sezon a fost înregistrat în ianuarie 2025 – 10,27 lei/kg, urmat de o ușoară scădere în lunile următoare.

Luna iulie 2024 a fost perioada de vârf a exporturilor, cu peste 38 mii tone livrate – o treime din totalul sezonului. Ulterior, volumul a scăzut gradual până la 3,3 mii tone în februarie 2025, tendință explicabilă prin caracterul sezonier al recoltării și epuizarea stocurilor.

În topul exportatorilor domină RUSAGRO-PRIM SRL, cu 33.405 tone exportate în 2024 și 10.605 tone în primele două luni și jumătate din 2025. Urmează VADALEX GRAINS SRL (13.702 tone în 2024) și GRANDO INVEST TRADING SRL (11.073 tone în 2024 + 124 tone în 2025). Alte nume importante din sector sunt ANCOM-AGRO, OROMIMEXPO, TRUST ORGANIC și AGRO-NOVA PRIM.

Din punct de vedere al destinațiilor, România a absorbit 63,4 mii tone de rapiță moldovenească, urmată de Bulgaria (21,3 mii tone) și Marea Britanie (7,7 mii tone). Aceste trei piețe au însumat peste 90% din exporturile totale. În ceea ce privește prețul mediu, Germania a oferit cel mai mult – 19,0 lei/kg, însă doar pentru 112 tone. Pe piețele principale, prețurile au fost competitive: Bulgaria – 9,5 lei/kg, România – 9,2 lei/kg, Marea Britanie – 7,8 lei/kg.

„Rapița rămâne o cultură strategică pentru agricultura moldovenească, din grupa I, cu rentabilitate ridicată și rezistență la factorii climatici”, subliniază Iurie Rija. În ciuda presiunilor internaționale și a fluctuațiilor prețurilor, Moldova își consolidează poziția ca exportator regional important, iar interesul investitorilor și al fermierilor rămâne ridicat. Perspectivele pentru anii următori sunt optimiste, mai ales în contextul în care cererea globală pentru uleiuri vegetale și biocombustibili se menține la cote înalte.