Ziua Mondială Pentru Asistență Umanitară: Cunoaște-i pe eroii timpurilor noastre

În toată lumea, omenirea este afectată de numeroase crize complexe, care se intersectează: de la conflicte – la pandemia de coronavirus care mai continuă, de la agravarea impactului climatic – la creșterea bruscă a prețurilor la produsele esențiale. Milioane de oameni au pierdut ființe dragi, case și locuri de muncă. Drepturile și posibilitățile lor de a alege sunt adesea lăsate deoparte ca fiind ceva frumos de avut, dar serviciile de sănătate sexuală și reproductivă sunt mai mult decât ceva necesar, ele salvează vieți.

Ziua mondială pentru asistență umanitară ne reamintește că toți avem un rol de jucat și că nu putem face față acestor provocări decât împreună. În fiecare zi, femeile, tinerii, liderii locali, agențiile ONU și organizațiile societății civile arată calea, acționând – adesea în condiții foarte dificile – în prima linie a situațiilor de urgență pentru a contribui la o planetă mai sănătoasă, mai sigură și mai echitabilă.

Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) se află pe teren în peste 60 de contexte umanitare, asigurându-se că toate femeile și tinerele pot da naștere în condiții de siguranță sau că pot evita brutalitatea violenței bazate pe gen. Doar în 2021, echipele UNFPA au oferit servicii de sănătate sexuală și reproductivă pentru 29 de milioane de femei și au oferit asistență pentru 1,5 milioane de nașteri sigure.

Începând cu luna februarie 2022, odată cu declanșarea războiului din Ucraina, Republica Moldova s-a confruntat cu cea mai mare criză umanitară a refugiaților. UNFPA, alături de familia ONU și alte organizații internaționale, a intervenit rapid pentru a răspunde acestei crize de proporții, prioritizând sănătatea sexuală și reproductivă a femeilor, asigurându-se că pot da naștere în condiții de siguranță și au acces la aceleași servicii medicale ca și populația Republicii Moldova.

Fondul a oferit spitalelor și maternităților echipament, medicamente și consumabile necesare pentru a asigura sănătatea sexuală și reproductivă și managementul clinic al cazurilor de viol. A creat Spații Sigure pentru Femei, Tineri și Persoane Vârstnice în toate centrele de asistență temporară, dar și în comunități, unde a prestat servicii de asistență psihologică, informații și servicii pentru a preveni și răspunde la violența în bază de gen.

Astăzi, de Ziua Internațională pentru Asistență Umanitară, a venit timpul să spunem mulțumesc tuturor persoanelor care și-au dedicat zile și nopți pentru acest efort necontenit. Ei sunt #EroiiTimpurilorNoastre – medicii, profesorii, psihologii, asistenții sociali, tinerii, voluntarii, reprezentanții organizațiilor non-guvernamentale, comunitățile, autoritățile, dar și personalul umanitar din întreaga lume, care a venit în Republica Moldova pentru a acorda ajutor – toți au muncit pentru ca persoanele refugiate din Ucraina să se simtă protejate și sigure în Republica Moldova.

În condițiile în care crizele se acutizează în multe părți ale lumii, acțiunile umanitare sunt mai importante ca niciodată, pentru a ajunge la cei care au cea mai mare nevoie de ajutor. Acești eroi de zi cu zi au nevoie de tot sprijinul nostru pentru a-și desfășura activitatea eficient și în siguranță.

În această Zi mondială pentru asistență umanitară, dar și în fiecare zi, să ne angajăm împreună să îi încurajăm și să îi susținem pe toți cei care au nevoie de asistență și protecție umanitară și să contribuim la o lume mai rezistentă, mai incluzivă și mai durabilă pentru toți.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.