Zuckerberg investește într-un nou business. El pariază că acesta va fi succesorul internetului

Compania Meta, al cărei CEO este fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, va prezenta miercuri, pentru prima dată, rezultatele unității sale hardware de realitate augmentată și realitate virtuală. „Reality Labs” este numele noii investiții.

Despre o asemenea investiție, compania a avertizat anterior că va cauza o lovitură de 10 miliarde de dolari în profitul din 2021 și că nu va fi profitabilă „în viitorul apropiat”.

Zuckerberg s-a râzgândit însă, pentru că, acum, Meta angajează ingineri și cumpără mai multe studiouri de jocuri de realitate virtuală. Pașii pe care îi face Zuckerberg spre „Reality Labs” conduc spre un concept numit metavers. Acesta desemnează o idee futuristă amplă, de tărâmuri virtuale partajate, care pot fi accesate prin intermediul diferitelor dispozitive și pe care Zuckerberg pariază că vor urma internetului mobil, potrivit Reuters.

Meta a raportat pentru 2020 venituri de aproximativ 86 de miliarde de dolari, însă compania nu a explicat încă în detaliu cum va face bani în metavers.

Compania a invitat un grup de directori de publicitate să discute despre schimbarea mărcii sale și despre planurile sale pentru metavers în cadrul unei mese rotunde virtuale ce va avea loc în februarie.

Meta ar urma să raporteze venituri de 33,38 miliarde de dolari, potrivit estimărilor Wall Street, în creștere cu 18,9% de la an la an și ar urma să înregistreze un profit trimestrial pe acțiune de 3,84 dolari, în ușoară scădere. Compania a declarat că se așteaptă ca aceste cheltuieli totale pentru anul 2021 să se ridice la 70-71 miliarde de dolari, iar cheltuielile pentru întregul an 2022 să ajungă la 91-97 miliarde de dolari.

În octombrie, Zuckerberg a schimbat numele companiei care deține Facebook, Instagram și Whatsapp, din Facebook în Meta.

#meta #zuckerberg #internet #business #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.