Zuckerberg investește într-un nou business. El pariază că acesta va fi succesorul internetului

Compania Meta, al cărei CEO este fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, va prezenta miercuri, pentru prima dată, rezultatele unității sale hardware de realitate augmentată și realitate virtuală. „Reality Labs” este numele noii investiții.

Despre o asemenea investiție, compania a avertizat anterior că va cauza o lovitură de 10 miliarde de dolari în profitul din 2021 și că nu va fi profitabilă „în viitorul apropiat”.

Zuckerberg s-a râzgândit însă, pentru că, acum, Meta angajează ingineri și cumpără mai multe studiouri de jocuri de realitate virtuală. Pașii pe care îi face Zuckerberg spre „Reality Labs” conduc spre un concept numit metavers. Acesta desemnează o idee futuristă amplă, de tărâmuri virtuale partajate, care pot fi accesate prin intermediul diferitelor dispozitive și pe care Zuckerberg pariază că vor urma internetului mobil, potrivit Reuters.

Meta a raportat pentru 2020 venituri de aproximativ 86 de miliarde de dolari, însă compania nu a explicat încă în detaliu cum va face bani în metavers.

Compania a invitat un grup de directori de publicitate să discute despre schimbarea mărcii sale și despre planurile sale pentru metavers în cadrul unei mese rotunde virtuale ce va avea loc în februarie.

Meta ar urma să raporteze venituri de 33,38 miliarde de dolari, potrivit estimărilor Wall Street, în creștere cu 18,9% de la an la an și ar urma să înregistreze un profit trimestrial pe acțiune de 3,84 dolari, în ușoară scădere. Compania a declarat că se așteaptă ca aceste cheltuieli totale pentru anul 2021 să se ridice la 70-71 miliarde de dolari, iar cheltuielile pentru întregul an 2022 să ajungă la 91-97 miliarde de dolari.

În octombrie, Zuckerberg a schimbat numele companiei care deține Facebook, Instagram și Whatsapp, din Facebook în Meta.

#meta #zuckerberg #internet #business #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.