Zuckerberg investește într-un nou business. El pariază că acesta va fi succesorul internetului

Compania Meta, al cărei CEO este fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, va prezenta miercuri, pentru prima dată, rezultatele unității sale hardware de realitate augmentată și realitate virtuală. „Reality Labs” este numele noii investiții.

Despre o asemenea investiție, compania a avertizat anterior că va cauza o lovitură de 10 miliarde de dolari în profitul din 2021 și că nu va fi profitabilă „în viitorul apropiat”.

Zuckerberg s-a râzgândit însă, pentru că, acum, Meta angajează ingineri și cumpără mai multe studiouri de jocuri de realitate virtuală. Pașii pe care îi face Zuckerberg spre „Reality Labs” conduc spre un concept numit metavers. Acesta desemnează o idee futuristă amplă, de tărâmuri virtuale partajate, care pot fi accesate prin intermediul diferitelor dispozitive și pe care Zuckerberg pariază că vor urma internetului mobil, potrivit Reuters.

Meta a raportat pentru 2020 venituri de aproximativ 86 de miliarde de dolari, însă compania nu a explicat încă în detaliu cum va face bani în metavers.

Compania a invitat un grup de directori de publicitate să discute despre schimbarea mărcii sale și despre planurile sale pentru metavers în cadrul unei mese rotunde virtuale ce va avea loc în februarie.

Meta ar urma să raporteze venituri de 33,38 miliarde de dolari, potrivit estimărilor Wall Street, în creștere cu 18,9% de la an la an și ar urma să înregistreze un profit trimestrial pe acțiune de 3,84 dolari, în ușoară scădere. Compania a declarat că se așteaptă ca aceste cheltuieli totale pentru anul 2021 să se ridice la 70-71 miliarde de dolari, iar cheltuielile pentru întregul an 2022 să ajungă la 91-97 miliarde de dolari.

În octombrie, Zuckerberg a schimbat numele companiei care deține Facebook, Instagram și Whatsapp, din Facebook în Meta.

#meta #zuckerberg #internet #business #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creditele noi acordate în noiembrie 2025 au totalizat 6,93 miliarde lei, în scădere cu 1,6% față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Împrumuturile în moneda națională au reprezentat 71,9% din total ( 4,98 miliarde lei ), înregistrând o diminuare ușoară, de 0,6% față de octombrie. Din perspectiva maturităților, cele mai solicitate au fost creditele cu termene între 2 și 5 ani, care au concentrat 55,3% din volumul creditelor noi. Împrumuturile acordate persoanelor juridice pe aceste termene au avut o pondere de 36,6% din total.

Dobânzile la creditele noi în lei au continuat să coboare: rata medie nominală s-a redus cu 0,16 puncte procentuale, până la 9,06%. În schimb, rata medie la creditele în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Persoanele fizice au contractat în noiembrie credite în valoare de 2,19 miliarde lei, cu 10% mai puțin decât în luna precedentă. Creditele de consum au dominat portofoliul, cu o pondere de 59,2%, majoritatea fiind acordate în lei, pe termene de 2–5 ani ( 1,16 miliarde lei ).

Creditele imobiliare au reprezentat 40,5% din totalul împrumuturilor noi ale populației, fiind contractate preponderent în moneda națională. Din punct de vedere al costurilor, rata medie la creditele de consum în lei a urcat marginal, cu 0,01 p.p., la 11,03%, în timp ce rata medie la creditele ipotecare în lei a scăzut cu 0,03 p.p., până la 8,14%.

În contrast cu populația, persoanele juridice au majorat cererea de finanțare. Creditele noi solicitate de firme au însumat 4,60 miliarde lei, în creștere cu 2,7% față de octombrie.

Cea mai mare parte a finanțărilor – 93,9% – a fost contractată de societăți comerciale nefinanciare, care au concentrat 62,3% din totalul creditelor noi acordate în noiembrie.

Rata medie la creditele în lei pentru companii s-a redus cu 0,10 p.p., până la 8,36%, în timp ce rata medie la împrumuturile în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Datele BNM indică, astfel, o temperare a creditării populației și o dinamică mai bună pe segmentul corporativ, pe fondul ajustărilor de dobândă și al cererii de finanțare din partea mediului de afaceri.