Zuckerberg investește într-un nou business. El pariază că acesta va fi succesorul internetului

Compania Meta, al cărei CEO este fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, va prezenta miercuri, pentru prima dată, rezultatele unității sale hardware de realitate augmentată și realitate virtuală. „Reality Labs” este numele noii investiții.

Despre o asemenea investiție, compania a avertizat anterior că va cauza o lovitură de 10 miliarde de dolari în profitul din 2021 și că nu va fi profitabilă „în viitorul apropiat”.

Zuckerberg s-a râzgândit însă, pentru că, acum, Meta angajează ingineri și cumpără mai multe studiouri de jocuri de realitate virtuală. Pașii pe care îi face Zuckerberg spre „Reality Labs” conduc spre un concept numit metavers. Acesta desemnează o idee futuristă amplă, de tărâmuri virtuale partajate, care pot fi accesate prin intermediul diferitelor dispozitive și pe care Zuckerberg pariază că vor urma internetului mobil, potrivit Reuters.

Meta a raportat pentru 2020 venituri de aproximativ 86 de miliarde de dolari, însă compania nu a explicat încă în detaliu cum va face bani în metavers.

Compania a invitat un grup de directori de publicitate să discute despre schimbarea mărcii sale și despre planurile sale pentru metavers în cadrul unei mese rotunde virtuale ce va avea loc în februarie.

Meta ar urma să raporteze venituri de 33,38 miliarde de dolari, potrivit estimărilor Wall Street, în creștere cu 18,9% de la an la an și ar urma să înregistreze un profit trimestrial pe acțiune de 3,84 dolari, în ușoară scădere. Compania a declarat că se așteaptă ca aceste cheltuieli totale pentru anul 2021 să se ridice la 70-71 miliarde de dolari, iar cheltuielile pentru întregul an 2022 să ajungă la 91-97 miliarde de dolari.

În octombrie, Zuckerberg a schimbat numele companiei care deține Facebook, Instagram și Whatsapp, din Facebook în Meta.

#meta #zuckerberg #internet #business #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Transportul maritim își consolidează poziția de principală axă logistică a exporturilor agricole ale Republicii Moldova, în timp ce calea ferată începe să revină treptat în competiție, arată analiza economistului Iurie Rija pentru sezonul iulie 2025 – ianuarie 2026, potrivit analizei economistului Iurie Rija.

În perioada analizată, exportul celor cinci culturi de bază, grâu, rapiță, orz, floarea-soarelui și porumb, a atins un volum total de 1 710 513 tone. Structura transportului confirmă o tendință consolidată în ultimii ani: transportul maritim domină fluxurile și devine pilonul principal al comerțului exterior cu cereale.

„Din totalul exporturilor din sezonul curent, 779 905 tone au fost expediate pe cale maritimă, ceea ce reprezintă 46% din total. Din 2023, transportul naval a detronat transportul rutier și a devenit principala cale logistică pentru exporturile agricole moldovenești. Potrivit economistului, această consolidare reflectă eficiența economică a loturilor mari încărcate în nave și adaptarea exportatorilor la infrastructura portuară regională, inclusiv utilizarea activă a portului Giurgiulești și a conexiunilor prin bazinul Mării Negre”, suține Rija .

Transportul rutier rămâne totuși un pilon important, cu 605 789 tone livrate în perioada iulie 2025 – ianuarie 2026, echivalentul a 35,5% din total. Camionul continuă să fie soluția optimă pentru livrările rapide, pentru fluxurile către statele vecine și pentru loturile mai mici, oferind flexibilitate într-un context de piață volatil.

Un element de noutate al sezonului este revenirea transportului feroviar. În perioada analizată, pe cale ferată au fost exportate 324 819 tone, adică 19% din total. Este o creștere semnificativă comparativ cu 2024, când ponderea feroviară coborâse la 11%, iar în primul semestru din 2025 ajunsese la doar 4%. În sezonul curent se poate vorbi despre o revenire a căii ferate pe piața exporturilor agricole, aceasta concurând din nou transportul rutier.

Evoluția lunară arată însă o volatilitate ridicată. În iulie, august și septembrie 2025, calea ferată a avut o pondere solidă, de aproximativ 29–30% din totalul lunar exportat, cu volume de 58 666 tone în iulie, 112 036 tone în august și 78 969 tone în septembrie. Începând cu octombrie, majorarea tarifelor cu 7% a redus competitivitatea segmentului, iar volumul a scăzut brusc până la 9 425 tone, cu o pondere de doar 5%. În lunile noiembrie, decembrie și ianuarie s-a observat o stabilizare modestă, dar fără revenirea la nivelurile din debutul sezonului.

Un semnal pozitiv pentru piață a apărut la 5 februarie 2026, când Asociația Exportatorilor a fost informată de operatorul feroviar despre reducerea tarifelor în medie cu 4–5%, ajustare care creează premise pentru creșterea din nou a ponderii transportului feroviar în exporturile de cereale și oleaginoase.

Analiza pe culturi arată o specializare clară a mijloacelor de transport. Pe segmentul maritim domină grâul și floarea-soarelui, cu 292 542 tone și respectiv 232 903 tone expediate pe apă, aceste culturi reprezentând coloana vertebrală a exportului naval, preferat pentru loturile mari și livrările către piețe îndepărtate.

Transportul rutier are o structură mai echilibrată, dar este dominat de floarea-soarelui și rapiță. Floarea-soarelui a atins 280 444 tone transportate cu camionul, iar rapița 154 605 tone, culturile oleaginoase cu valoare mai mare pe tonă putând suporta costurile mai ridicate ale transportului rutier. Acest tip de transport rămâne optim pentru livrările rapide către România și Bulgaria.

În cazul transportului feroviar, cultura dominantă este grâul, cu 234 155 tone, urmat de orz cu 34 775 tone și porumb cu 29 552 tone. Rapița are un volum mai redus, iar floarea-soarelui nu apare în structura feroviară din acest sezon. Calea ferată este utilizată în special pentru cerealele cu volum mare și marjă mai redusă, unde costul pe tonă devine determinant.

Per ansamblu, analiza lui Iurie Rija arată că transportul maritim rămâne dominant și strategic pentru exporturile agricole ale Republicii Moldova, transportul rutier își păstrează rolul flexibil, iar transportul feroviar revine treptat în competiție, semn că piața începe să reacționeze tot mai sensibil la ajustările tarifare și la eficiența costurilor logistice.