Zuckerberg investește într-un nou business. El pariază că acesta va fi succesorul internetului

Compania Meta, al cărei CEO este fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, va prezenta miercuri, pentru prima dată, rezultatele unității sale hardware de realitate augmentată și realitate virtuală. „Reality Labs” este numele noii investiții.

Despre o asemenea investiție, compania a avertizat anterior că va cauza o lovitură de 10 miliarde de dolari în profitul din 2021 și că nu va fi profitabilă „în viitorul apropiat”.

Zuckerberg s-a râzgândit însă, pentru că, acum, Meta angajează ingineri și cumpără mai multe studiouri de jocuri de realitate virtuală. Pașii pe care îi face Zuckerberg spre „Reality Labs” conduc spre un concept numit metavers. Acesta desemnează o idee futuristă amplă, de tărâmuri virtuale partajate, care pot fi accesate prin intermediul diferitelor dispozitive și pe care Zuckerberg pariază că vor urma internetului mobil, potrivit Reuters.

Meta a raportat pentru 2020 venituri de aproximativ 86 de miliarde de dolari, însă compania nu a explicat încă în detaliu cum va face bani în metavers.

Compania a invitat un grup de directori de publicitate să discute despre schimbarea mărcii sale și despre planurile sale pentru metavers în cadrul unei mese rotunde virtuale ce va avea loc în februarie.

Meta ar urma să raporteze venituri de 33,38 miliarde de dolari, potrivit estimărilor Wall Street, în creștere cu 18,9% de la an la an și ar urma să înregistreze un profit trimestrial pe acțiune de 3,84 dolari, în ușoară scădere. Compania a declarat că se așteaptă ca aceste cheltuieli totale pentru anul 2021 să se ridice la 70-71 miliarde de dolari, iar cheltuielile pentru întregul an 2022 să ajungă la 91-97 miliarde de dolari.

În octombrie, Zuckerberg a schimbat numele companiei care deține Facebook, Instagram și Whatsapp, din Facebook în Meta.

#meta #zuckerberg #internet #business #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Unul dintre cele mai controversate puncte ale planului de pace vizează Centrala Nucleară Zaporojie, relatează Reuters. Potrivit experților citați de agenție, chiar și în cazul în care Kievul va recăpăta controlul asupra celei mai mari centrale nucleare din Europa, procesul de evaluare și repunere în funcțiune ar putea dura mai mulți ani.

Conform estimărilor, ar fi necesari cel puțin doi-trei ani doar pentru a determina starea reală a centralei după perioada de ocupație și exploatare în condiții de risc. Ulterior, ar fi nevoie de încă aproximativ trei ani pentru restaurarea echipamentelor și readucerea centralei la o funcționare deplină.

Situația este complicată de faptul că autoritățile ucrainene nu dețin în prezent informații exacte despre starea tehnică a centralei. Compania de stat Energoatom a declarat că Kievul nu cunoaște situația reală a instalațiilor nucleare de la Zaporojie în acest moment.

Între timp, impactul asupra sistemului energetic al Ucrainei este major. Potrivit analiștilor, deficitul actual de capacități de producere a energiei electrice se ridică la aproximativ 4 gigawați, echivalentul puterii a patru reactoare ale centralei nucleare de la Zaporojie.

Experții avertizează că, fără revenirea acestei capacități în sistem, securitatea energetică a Ucrainei va rămâne vulnerabilă pe termen mediu și lung, chiar și în eventualitatea unui acord de pace.