100 de zile ale guvernării. Sturza: Ce am reușit cu mare prisosință, să împărțim banii pe care încă nu-i avem

15 Nov. 2021, 10:36
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
15 Nov. 2021, 10:36 // Slider //  bani.md

În primele trei luni abia dacă afli pe unde „să intri în birou”. Valul de noi informații și provocări profesionale este copleșitor. Oboseala fizică și psihică te doboară. Unica dorință persistentă (dacă ești sincer cu tine însuți) e să-ți iei lumea-n cap și să pleci, susține fostul premieri și actualul om de afaceri Ion Sturza, care a comentat cele 100 de zile de învestire ale guvernului Gavrilița.

E ceva diferit la guvernul actual? Risc să spun că nu. Majoritatea absolută a membrilor guvernului nu au activat în instituții de stat, nu au condus sisteme complexe cu implicații politice și sociale majore. De aici și multiplele bâlbe și erori de comunicare, dar și lipsa de pași vizibili în implementarea unei agende cu impact. Cu atât mai mult, nu poți să-ți atribui agenda președintelui și a parlamentului, deși nu mai avem o delimitare clară între „ramurile” puterii de ceva timp. Experiența va veni. Răbdare”, a opinat fostul premier.

Omul de afaceri constată cele trei luni ale guvernării au fost marcate de două crize.

Evident, acest timp scurt a fost marcat de criza gazelor, criză care a fost gestionată destul de bine. Criza sanitară, reforme economice, agricultura ca prioritate, promovarea cadrelor adecvate provocărilor manageriale și politice? De la modest la foarte modest. Infrastructura? Ceea ce am moștenit. Poate cu excepția faptului că indienii(!) ne vor construi interconectarea energetică cu România. Sic…”, a spus Sturza.

În opinia lui omului de afaceri, „Ce am reușit cu mare prisosință, să împărțim banii pe care încă nu-i avem. Mereu am spus, impresia e importantă într-un act de guvernare. Un guvern bun este cel care știe să comunice empatic și pe înțelesul tuturor. Am asistat săptămâna trecută la un val de critici adresate doamnei prim-ministru Gavrilița după conferința cu pricina. Unii au fost de-a dreptul răuvoitori. Știu că nu toți cei care vorbesc „frumos” fac și frumos. Mai știu că doamna Gavrilița, indiferent de „impresia artistică”, face o treabă bună. E determinată și cunoaște lucrurile.”

Este un lucru evident, guvernul la un moment dat va avea nevoie de remanieri. Cei obosiți și nerelevanți vor trebui schimbați. E normal să se întâmple așa ceva. Cu atât mai mult că unii ajung acolo unde ajung dintr-un hazard al sorții”, a conchis omul de afaceri.

 

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.