4 orașe din lume care au început să spună „Nu” mașinilor

14 Oct. 2022, 17:35
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
14 Oct. 2022, 17:35 // Au Bani //  MD Bani

După lockdown-urile din pandemie, mai multe orașe din lume au început să implementeze inițiative prietenoase cu pietonii, în detrimentul mașinilor care poluează și care aduc un stres suplimentar oamenilor. După ce orașele s-au golit brusc de mașini pe perioada autoizolării, mulți s-au întrebat cum ar fi dacă traiul cu mai puține autoturisme ar face parte din viața de zi cu zi. Prin urmare, eforturile a tot mai multe administrații publice se îndreaptă acum către încurajarea mersului pe jos sau a circulației cu mijloacele de transport în comun, în speranța construirii unor spații sustenabile, în care să se poate trăi pe termen lung, notează BBC. Sunt, așadar, orașe care încep să spună „Nu” mașinilor. Iată care sunt acestea.

1. Paris, Franța

Paris, un oraș boem, romantic, dar extrem de aglomerat. Ca parte a unui efort la nivel de oraș de reducere a numărului de mașini, cheiurile inferioare care trec de-a lungul râului Sena au fost pietonale complet la sfârșitul anului 2016, o inițiativă ce a devenit permanentă în 2018.

În 2020, primarul Anne Hidalgo a fost reales. Edilul care conduce Capitala Franței a fost cel care a susținut și promovat „orașul de 15 minute”: un nou concept de planificare urbană care permite rezidenților să-și îndeplinească toate sarcinile zilnice – de la cumpărături, la școală și până la muncă – pe o distanță de 15 minute de mers pe jos sau cu bicicleta.

„Locuiesc la Paris de 14 ani și pot spune cu încredere că nu am văzut niciodată o transformare mai mare, la nivel de oraș, decât cea care s-a întâmplat cel mai recent pentru a încuraja bicicliștii”, a spus Sadie Sumner, care conduce filiala din Paris a companiei de turism cu bicicleta Fat Tire Tours.

Pandemia, la care s-au adăugat numeroase greve în transportul public, nu au făcut decât să întărească popularitatea acestor inițiative centrate pe om și durabile din punct de vedere al mediului. Principalele străzi precum Rue de Rivoli din centrul Parisului au fost reduse la o singură bandă, în timp ce pistele pentru bicicliști au fost extinse la lățimea a trei benzi pentru mașini. Orașul intenționează să adauge încă 180 km de piste pentru biciclete și 180.000 de locuri de parcare pentru biciclete până în 2026.

2. Bogotá, Columbia

În timp ce Bogotá (și Columbia în general) a avut întotdeauna o cultură puternică a mersului pe bicicletă (dar fiind faptul că ciclismul este sportul național al țării), pandemia a accelerat dorința de a renunța treptat la mașini. În 2020, primarul Claudia Lopez a introdus încă 84 km de piste temporare pentru biciclete care s-au adăugat la rețeaua de piste de biciclete Ciclorruta de 550 km a orașului, care era deja una dintre cele mai mari din lume. Tot de atunci, aceste piste au devenit permanente.

Bogotá a fost printre primele orașe la nivel global care au adăugat piste pentru biciclete „pop-up” în timpul pandemiei, iar rezidenții au observat că schimbările s-au dovedit a fi extrem de benefice.

Duminica și de sărbătorile legale, mașinile sunt complet interzise pe anumite trasee într-un program cunoscut sub numele de „Ciclovia”, care atrage peste 1,5 milioane de bicicliști, pietoni și persoane care fac jogging în fiecare săptămână.

Multe dintre autobuzele din oraș sunt electrice, aspect care a îmbunătățit semnificativ sistemul de transport public, spun localnicii.

3. Milano, Italia

Italia a fost una dintre țările cele mai afectate inițial de pandemie, iar orașele sale au trebuit să se adapteze rapid pentru a oferi alternative la transportul public care era extrem de populat. În vara anului 2020, Milano s-a angajat într-un plan ambițios de a lărgi trotuarele și de a extinde pistele de biciclete de-a lungul a 35 km de drumuri centrate anterior pe traficul auto. Schimbările au transformat orașul, iar asta s-a văzut prin faptul că mai mulți oameni au luat masa în aer liber, oamenii preferând mai mult să stea în grădinile urbane și în piețele în care nu circulă mașinile.

„Nu este Milano de care îmi amintesc acum 10 ani, în timpul facultății (…) Cartierul CityLife, de pildă, nu este doar cea mai mare zonă fără mașini din Milano, ci și una dintre cele mai mari zone fără mașini din Europa. Este plin de spații verzi publice împreună cu o mulțime de piste pentru biciclete și oferă o privire asupra unui viitor Milano mai durabil” a spus o locuitoare.

4. San Francisco, SUA

Acest oraș din nordul Californiei s-a adaptat rapid în timpul pandemiei, lansând „Slow Streets”, un program care a folosit semnalizare și bariere pentru a limita traficul auto și viteza pe 30 de artere, într-un efort de a le face mai prietenoase cu pietonii și bicicliștii.

Potrivit datelor adunate, programul a înregistrat o reducere cu 50% a traficului rutier, o creștere cu 17% a traficului pietonal în timpul săptămânii și o creștere cu 65% a traficului de bicicliști în timpul săptămânii.

Este minunat ca pietonii și biciclișii să poată împărți străzile care sunt încă închise. Veți vedea familii plimbându-se, copii jucându-se! Este o experiență mult diferită”, spune un locuitor al orașului.

Deși mai sunt multe de făcut pentru a transforma San Francisco într-un oraș cu adevărat prietenos cu pietonii, istoria arată că se poate face. Una dintre cele mai populare zone ale orașului – Embarcadero de-a lungul malului apei – a fost cândva o autostradă până când un cutremur din 1989 a făcut-o inutilizabilă pentru vehicule.

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală