60 de mii de moldoveni lucrează la negru

În Republica Moldova, aproximativ 60.000 de persoane sunt angajate la negru, conform celor mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică. Munca nedeclarată reprezenta 6,6% din totalul locurilor de muncă în trimestrul II 2024, o scădere față de 8,0% în aceeași perioadă a anului anterior.

Practicile de angajare fără contracte formale sunt mai frecvente în rândul bărbaților (8,5%) decât al femeilor (5,0%). Cele mai mari proporții de angajați fără contracte sunt în sectoare precum agricultura (56,3%), construcțiile (18,6%), comerțul (10,6%) și industria (3,9%).

Sectorul informal include 16,4% din totalul persoanelor ocupate în economie, iar 22,4% din persoanele ocupate au un loc de muncă informal, conform indicatorului ODD 8.3.1. În sectorul non-agricol, ocuparea informală este de 11,7%, cu cea mai mare pondere în construcții (65,8%).

Majoritatea angajaților informali sunt non-salariati (75,2%), în timp ce salariații reprezintă 24,8% din totalul celor cu locuri de muncă informale. Din totalul salariaților, 93% au locuri de muncă formale, în timp ce 7% sunt angajați informal și primesc salariul „în plic”.

Populația ocupată a scăzut cu 3,8% în trimestrul II 2024, ajungând la 865.200 de persoane. Numărul șomerilor, conform definiției Biroului Internațional al Muncii (BIM), a fost de aproximativ 34.900, în scădere cu 1,9% față de trimestrul II 2023. Șomajul afectează în mod disproporționat femeile (51,4% din totalul șomerilor) și persoanele din mediul urban (53,2%). Rata șomajului a scăzut la 3,9%, cu 0,5 puncte procentuale mai mică decât în trimestrul anterior.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#munca la negru #someri #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.