60 de mii de moldoveni lucrează la negru

În Republica Moldova, aproximativ 60.000 de persoane sunt angajate la negru, conform celor mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică. Munca nedeclarată reprezenta 6,6% din totalul locurilor de muncă în trimestrul II 2024, o scădere față de 8,0% în aceeași perioadă a anului anterior.

Practicile de angajare fără contracte formale sunt mai frecvente în rândul bărbaților (8,5%) decât al femeilor (5,0%). Cele mai mari proporții de angajați fără contracte sunt în sectoare precum agricultura (56,3%), construcțiile (18,6%), comerțul (10,6%) și industria (3,9%).

Sectorul informal include 16,4% din totalul persoanelor ocupate în economie, iar 22,4% din persoanele ocupate au un loc de muncă informal, conform indicatorului ODD 8.3.1. În sectorul non-agricol, ocuparea informală este de 11,7%, cu cea mai mare pondere în construcții (65,8%).

Majoritatea angajaților informali sunt non-salariati (75,2%), în timp ce salariații reprezintă 24,8% din totalul celor cu locuri de muncă informale. Din totalul salariaților, 93% au locuri de muncă formale, în timp ce 7% sunt angajați informal și primesc salariul „în plic”.

Populația ocupată a scăzut cu 3,8% în trimestrul II 2024, ajungând la 865.200 de persoane. Numărul șomerilor, conform definiției Biroului Internațional al Muncii (BIM), a fost de aproximativ 34.900, în scădere cu 1,9% față de trimestrul II 2023. Șomajul afectează în mod disproporționat femeile (51,4% din totalul șomerilor) și persoanele din mediul urban (53,2%). Rata șomajului a scăzut la 3,9%, cu 0,5 puncte procentuale mai mică decât în trimestrul anterior.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#munca la negru #someri #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În perioada 18–21 noiembrie, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în parteneriat cu Consiliul Europei și Centrul Internațional „La Strada”, organizează Conferința internațională „Consolidarea protecției copiilor împotriva exploatării sexuale și abuzului sexual prin elaborarea de politici bazate pe dovezi” și găzduiesc cea de-a 46-a Plenară a Comitetului Lanzarote al Consiliului Europei.

Evenimentele sunt desfășurate la Chișinău, sub auspiciile Președinției Republicii Moldova la Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei (noiembrie 2025 – mai 2026), cu participarea a peste 150 de reprezentanți ai statelor membre, experți naționali și internaționali, organizații nonguvernamentale și parteneri internaționali.

Daniella Misail-Nichitin, Ministra Afacerilor Interne, și Natalia Plugaru, Ministra Muncii și Protecției Sociale, au cuvântul de deschidere, prin care este exprimat angajamentul Republicii Moldova pentru prevenirea și combaterea exploatării și abuzului sexual asupra copiilor, precum și importanța cooperării interinstituționale și internaționale.

Ministra Afacerilor Interne evidențiază necesitatea consolidării măsurilor de prevenire în mediul online, a mecanismelor eficiente de raportare și a politicilor publice fundamentate pe date și analize riguroase.

Panelurile conferinței

Panelul I – „Elaborarea de politici bazate pe dovezi”

Panelul include intervenția Ministrei Afacerilor Interne, axată pe importanța prevenirii, cooperării interinstituționale și a politicilor fundamentate pe dovezi.
Participanții reprezintă autorități publice, organizații internaționale și experți din domeniul protecției copilului. Discuțiile vizează recomandările Comitetului Lanzarote, prevenirea exploatării și abuzului sexual asupra copiilor și mecanismele de cooperare între instituțiile responsabile.

Panelul II – „Valorificarea datelor de la Barnahus și alte servicii MDIA pentru politici și practici”

Intervenție: Vasile Cușca, Secretar de Stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Mesajul principal vizează rolul colectării și utilizării datelor din centrele de tip Barnahus și din serviciile multidisciplinare pentru actualizarea politicilor publice și întărirea mecanismelor de protecție a copilului.

Modelul Barnahus în Republica Moldova

Centrul de servicii integrate de tip Barnahus este un model modern de asistență pentru copiii victime și/sau martori ai infracțiunilor. Acesta oferă un mediu sigur și prietenos, în care audierea în condiții speciale, examinarea medico-legală, evaluarea și suportul psihologic sunt asigurate într-un singur spațiu.

Ministra Afacerilor Interne menționează că acest model evidențiază importanța unei abordări integrate în protecția copilului și necesitatea unor intervenții rapide, coordonate și adaptate. Extinderea serviciilor Barnahus la nivel național reprezintă o direcție prioritară pentru asigurarea accesului fiecărui copil la standarde înalte de protecție și suport specializat.

Cea de-a 46-a Plenară a Comitetului Lanzarote include:

• evaluarea implementării Convenției de către statele membre;
• analiza preliminară a raportului privind exploatarea sexuală a copiilor facilitată de tehnologiile informaționale, inclusiv autogenerarea de imagini;
• examinarea chestionarului revizuit privind „abuzul sexual în cercul de încredere”;
• discuții privind mecanismele naționale de colectare a datelor;
• prezentarea inițiativelor legislative, a practicilor și politicilor publice implementate în statele membre.

Participarea activă a Republicii Moldova în aceste procese exprimă angajamentul pentru protejarea drepturilor copilului, consolidarea sistemului național de protecție și contribuția la schimbul european de expertiză.

În cadrul Președinției sale la Comitetul de Miniștri, Republica Moldova pune accent pe cooperarea internațională, armonizarea cadrului național cu standardele europene și promovarea unor măsuri riguroase pentru protecția fiecărui copil împotriva exploatării și abuzului sexual, inclusiv în mediul online.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#protectia copiilor #comitetul lanzarote #MAI