60 de mii de moldoveni lucrează la negru

În Republica Moldova, aproximativ 60.000 de persoane sunt angajate la negru, conform celor mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică. Munca nedeclarată reprezenta 6,6% din totalul locurilor de muncă în trimestrul II 2024, o scădere față de 8,0% în aceeași perioadă a anului anterior.

Practicile de angajare fără contracte formale sunt mai frecvente în rândul bărbaților (8,5%) decât al femeilor (5,0%). Cele mai mari proporții de angajați fără contracte sunt în sectoare precum agricultura (56,3%), construcțiile (18,6%), comerțul (10,6%) și industria (3,9%).

Sectorul informal include 16,4% din totalul persoanelor ocupate în economie, iar 22,4% din persoanele ocupate au un loc de muncă informal, conform indicatorului ODD 8.3.1. În sectorul non-agricol, ocuparea informală este de 11,7%, cu cea mai mare pondere în construcții (65,8%).

Majoritatea angajaților informali sunt non-salariati (75,2%), în timp ce salariații reprezintă 24,8% din totalul celor cu locuri de muncă informale. Din totalul salariaților, 93% au locuri de muncă formale, în timp ce 7% sunt angajați informal și primesc salariul „în plic”.

Populația ocupată a scăzut cu 3,8% în trimestrul II 2024, ajungând la 865.200 de persoane. Numărul șomerilor, conform definiției Biroului Internațional al Muncii (BIM), a fost de aproximativ 34.900, în scădere cu 1,9% față de trimestrul II 2023. Șomajul afectează în mod disproporționat femeile (51,4% din totalul șomerilor) și persoanele din mediul urban (53,2%). Rata șomajului a scăzut la 3,9%, cu 0,5 puncte procentuale mai mică decât în trimestrul anterior.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#munca la negru #someri #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exportul de gaze către Republica Moldova, prin gazoductul Iași – Ungheni, atinge astăzi 6 milioane metri cubi, maximul absolut de capacitate al conductei, scrie economedia.ro.

Jurnaliștii români precizează că țara noastră are ca unică sursă de aprovizionare România, atât ca import de gaze de peste Prut, cât și ca oferirea de spațiu de depozitare subterană a cantităților pe care molodvenii le cumpără din alte părți, dar care ajung temporar tot la noi.

Mai mult, sistemul de transport și distribuție a gazelor de peste Prut este operat de Transgazul românesc.

Cât privește fluxurile de gaze de pe teritoriul României, consumul este asigurat, în aceste zile, cu precădere din extracția cantităților stocate în subteran, în sezonul cald. 25 de milioane de metri cubi sunt extrase azi din depozite. Abia pe locul doi este producția curentă – 23,7 milioane metri cubi și mai aducem din import – prin Bulgaria 12,6 milioane de metri cubi, din care 4,4 reprezintă tranzit către Ungaria și Ucraina.

Consumul total al României de circa 54 de milioane de metri cubi se realizează în condițiile în care și termocentralele pe gaz consumă mult, fiind chiar prima sursă de generare a electricității din țară – peste 1.800 MW.

Gazoductul Iași–Ungheni–Chișinău conectează Republica Moldova la rețeaua de gaze naturale din România, oferind Chișinăului acces direct la surse alternative și mai sigure de energie. Conducta are o lungime de aproximativ 150 de kilometri, iar investiția totală în acest proiect a fost de circa 150 de milioane de euro.

Proiectul a fost finalizat în anul 2020, având inițial o capacitate de transport de 1,5 milioane de metri cubi de gaze pe zi. Ulterior, în urma lucrărilor de extindere și modernizare, capacitatea de transport a fost majorată de 3,3 ori în direcția Republicii Moldova și de 4,6 ori pentru fluxul invers, către România.

#conducta iasi-ungheni #gaz #limita