60 de mii de moldoveni lucrează la negru

În Republica Moldova, aproximativ 60.000 de persoane sunt angajate la negru, conform celor mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică. Munca nedeclarată reprezenta 6,6% din totalul locurilor de muncă în trimestrul II 2024, o scădere față de 8,0% în aceeași perioadă a anului anterior.

Practicile de angajare fără contracte formale sunt mai frecvente în rândul bărbaților (8,5%) decât al femeilor (5,0%). Cele mai mari proporții de angajați fără contracte sunt în sectoare precum agricultura (56,3%), construcțiile (18,6%), comerțul (10,6%) și industria (3,9%).

Sectorul informal include 16,4% din totalul persoanelor ocupate în economie, iar 22,4% din persoanele ocupate au un loc de muncă informal, conform indicatorului ODD 8.3.1. În sectorul non-agricol, ocuparea informală este de 11,7%, cu cea mai mare pondere în construcții (65,8%).

Majoritatea angajaților informali sunt non-salariati (75,2%), în timp ce salariații reprezintă 24,8% din totalul celor cu locuri de muncă informale. Din totalul salariaților, 93% au locuri de muncă formale, în timp ce 7% sunt angajați informal și primesc salariul „în plic”.

Populația ocupată a scăzut cu 3,8% în trimestrul II 2024, ajungând la 865.200 de persoane. Numărul șomerilor, conform definiției Biroului Internațional al Muncii (BIM), a fost de aproximativ 34.900, în scădere cu 1,9% față de trimestrul II 2023. Șomajul afectează în mod disproporționat femeile (51,4% din totalul șomerilor) și persoanele din mediul urban (53,2%). Rata șomajului a scăzut la 3,9%, cu 0,5 puncte procentuale mai mică decât în trimestrul anterior.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#munca la negru #someri #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.