90% dintre ucraineni ar putea ajunge sub limita sărăciei dacă războiul va fi de lungă durată

16 Mart. 2022, 11:17
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
16 Mart. 2022, 11:17 // Actual //  MD Bani

Potrivit Programului pentru Dezvoltare al ONU (UNDP), nouă din zece ucraineni s-ar putea confrunta cu sărăcie și vulnerabilitate economică extremă dacă războiul din Ucraina va dura până anul viitor, fapt ce ar elimina progresul economic realizat în ultimele două decenii în această țară.

Achim Steiner, administratorul UNDP, spune că agenția lucrează cu guvernul de la Kiev pentru a evita cel mai negativ scenariu, acela în care economia ucraineană se prăbușește – scopul este acela de a oferi bani familiilor pentru ca acestea să poată cumpăra hrană, să supraviețuiască și să prevină exodul unui număr tot mai mare de refugiați.

Dacă conflictul va fi unul prelungit, dacă el va continua, atunci vom vedea escaladarea semnificativă a cotelor sărăciei.

Potrivit lui Steiner, cel mai extrem scenariu este prăbușirea economiei. În acest caz, „90% dintre ucraineni ar putea ajunge sub limita sărăciei, fie la risc sever de sărăcie”.

Limita sărăciei este, în general, definită drept o putere de cumpărare între 5,5 și 13 dolari de persoană pe zi. Înainte de invazia rusească, în jur de 2% dintre ucraineni trăiau sub limita sărăciei, a mai spus el.

Principalul consilier economic al guvernului de la Kiev, Oleg Ustenko, a spus, joia trecută, că invadatorii ruși au distrus, până atunci, infrastructură în valoare de 100 miliarde dolari și că 50% dintre companiile ucrainene s-au închis complet.

„Estimăm că dezvoltarea din ultimii 18 ani în Ucraina ar putea pur și simplu să fie distrusă în 12-18 luni”, a adăugat Steiner.

Agenția ONU încearcă să prevină colapsul economiei ucrainene

UNDP va folosi programe testate și încercate” pe care le-a mai folosit și în alte situații de conflict pentru a-i ajuta pe ucraineni.

„Programe de transferuri de bani sunt importante, mai ales într-o țară ca Ucraina, unde sistemul financiar și arhitectura financiară sunt încă funcționale, unde există bancomate și modalități de a trimite bani direct oamenilor sau de a stabili un venit de bază temporară”, a mai spus Steiner.

El susține că provocările logistice ale unei astfel de inițiative nu ar fi insurmontabile. Conform FMI, economia ucraineană se va micșora cu 10% în 2022, ca urmare a invaziei rusești, însă prognozele s-ar putea schimba negativ și mai mult, dacă conflictul durează o perioadă lungă.

Realitatea Live

04 Dec. 2025, 17:12
 // Categoria: Slider // Autor:  Grîu Tatiana
04 Dec. 2025, 17:12 // Slider //  Grîu Tatiana

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII