90% dintre ucraineni ar putea ajunge sub limita sărăciei dacă războiul va fi de lungă durată

Potrivit Programului pentru Dezvoltare al ONU (UNDP), nouă din zece ucraineni s-ar putea confrunta cu sărăcie și vulnerabilitate economică extremă dacă războiul din Ucraina va dura până anul viitor, fapt ce ar elimina progresul economic realizat în ultimele două decenii în această țară.

Achim Steiner, administratorul UNDP, spune că agenția lucrează cu guvernul de la Kiev pentru a evita cel mai negativ scenariu, acela în care economia ucraineană se prăbușește – scopul este acela de a oferi bani familiilor pentru ca acestea să poată cumpăra hrană, să supraviețuiască și să prevină exodul unui număr tot mai mare de refugiați.

„Dacă conflictul va fi unul prelungit, dacă el va continua, atunci vom vedea escaladarea semnificativă a cotelor sărăciei.

Potrivit lui Steiner, cel mai extrem scenariu este prăbușirea economiei. În acest caz, „90% dintre ucraineni ar putea ajunge sub limita sărăciei, fie la risc sever de sărăcie”.

Limita sărăciei este, în general, definită drept o putere de cumpărare între 5,5 și 13 dolari de persoană pe zi. Înainte de invazia rusească, în jur de 2% dintre ucraineni trăiau sub limita sărăciei, a mai spus el.

Principalul consilier economic al guvernului de la Kiev, Oleg Ustenko, a spus, joia trecută, că invadatorii ruși au distrus, până atunci, infrastructură în valoare de 100 miliarde dolari și că 50% dintre companiile ucrainene s-au închis complet.

„Estimăm că dezvoltarea din ultimii 18 ani în Ucraina ar putea pur și simplu să fie distrusă în 12-18 luni”, a adăugat Steiner.

Agenția ONU încearcă să prevină colapsul economiei ucrainene

UNDP va folosi programe „testate și încercate” pe care le-a mai folosit și în alte situații de conflict pentru a-i ajuta pe ucraineni.

„Programe de transferuri de bani sunt importante, mai ales într-o țară ca Ucraina, unde sistemul financiar și arhitectura financiară sunt încă funcționale, unde există bancomate și modalități de a trimite bani direct oamenilor sau de a stabili un venit de bază temporară”, a mai spus Steiner.

El susține că provocările logistice ale unei astfel de inițiative nu ar fi insurmontabile. Conform FMI, economia ucraineană se va micșora cu 10% în 2022, ca urmare a invaziei rusești, însă prognozele s-ar putea schimba negativ și mai mult, dacă conflictul durează o perioadă lungă.

#ucrineni #razboi #saracie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.