90% dintre ucraineni ar putea ajunge sub limita sărăciei dacă războiul va fi de lungă durată

Potrivit Programului pentru Dezvoltare al ONU (UNDP), nouă din zece ucraineni s-ar putea confrunta cu sărăcie și vulnerabilitate economică extremă dacă războiul din Ucraina va dura până anul viitor, fapt ce ar elimina progresul economic realizat în ultimele două decenii în această țară.

Achim Steiner, administratorul UNDP, spune că agenția lucrează cu guvernul de la Kiev pentru a evita cel mai negativ scenariu, acela în care economia ucraineană se prăbușește – scopul este acela de a oferi bani familiilor pentru ca acestea să poată cumpăra hrană, să supraviețuiască și să prevină exodul unui număr tot mai mare de refugiați.

„Dacă conflictul va fi unul prelungit, dacă el va continua, atunci vom vedea escaladarea semnificativă a cotelor sărăciei.

Potrivit lui Steiner, cel mai extrem scenariu este prăbușirea economiei. În acest caz, „90% dintre ucraineni ar putea ajunge sub limita sărăciei, fie la risc sever de sărăcie”.

Limita sărăciei este, în general, definită drept o putere de cumpărare între 5,5 și 13 dolari de persoană pe zi. Înainte de invazia rusească, în jur de 2% dintre ucraineni trăiau sub limita sărăciei, a mai spus el.

Principalul consilier economic al guvernului de la Kiev, Oleg Ustenko, a spus, joia trecută, că invadatorii ruși au distrus, până atunci, infrastructură în valoare de 100 miliarde dolari și că 50% dintre companiile ucrainene s-au închis complet.

„Estimăm că dezvoltarea din ultimii 18 ani în Ucraina ar putea pur și simplu să fie distrusă în 12-18 luni”, a adăugat Steiner.

Agenția ONU încearcă să prevină colapsul economiei ucrainene

UNDP va folosi programe „testate și încercate” pe care le-a mai folosit și în alte situații de conflict pentru a-i ajuta pe ucraineni.

„Programe de transferuri de bani sunt importante, mai ales într-o țară ca Ucraina, unde sistemul financiar și arhitectura financiară sunt încă funcționale, unde există bancomate și modalități de a trimite bani direct oamenilor sau de a stabili un venit de bază temporară”, a mai spus Steiner.

El susține că provocările logistice ale unei astfel de inițiative nu ar fi insurmontabile. Conform FMI, economia ucraineană se va micșora cu 10% în 2022, ca urmare a invaziei rusești, însă prognozele s-ar putea schimba negativ și mai mult, dacă conflictul durează o perioadă lungă.

#ucrineni #razboi #saracie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.