90% dintre ucraineni ar putea ajunge sub limita sărăciei dacă războiul va fi de lungă durată

Potrivit Programului pentru Dezvoltare al ONU (UNDP), nouă din zece ucraineni s-ar putea confrunta cu sărăcie și vulnerabilitate economică extremă dacă războiul din Ucraina va dura până anul viitor, fapt ce ar elimina progresul economic realizat în ultimele două decenii în această țară.

Achim Steiner, administratorul UNDP, spune că agenția lucrează cu guvernul de la Kiev pentru a evita cel mai negativ scenariu, acela în care economia ucraineană se prăbușește – scopul este acela de a oferi bani familiilor pentru ca acestea să poată cumpăra hrană, să supraviețuiască și să prevină exodul unui număr tot mai mare de refugiați.

„Dacă conflictul va fi unul prelungit, dacă el va continua, atunci vom vedea escaladarea semnificativă a cotelor sărăciei.

Potrivit lui Steiner, cel mai extrem scenariu este prăbușirea economiei. În acest caz, „90% dintre ucraineni ar putea ajunge sub limita sărăciei, fie la risc sever de sărăcie”.

Limita sărăciei este, în general, definită drept o putere de cumpărare între 5,5 și 13 dolari de persoană pe zi. Înainte de invazia rusească, în jur de 2% dintre ucraineni trăiau sub limita sărăciei, a mai spus el.

Principalul consilier economic al guvernului de la Kiev, Oleg Ustenko, a spus, joia trecută, că invadatorii ruși au distrus, până atunci, infrastructură în valoare de 100 miliarde dolari și că 50% dintre companiile ucrainene s-au închis complet.

„Estimăm că dezvoltarea din ultimii 18 ani în Ucraina ar putea pur și simplu să fie distrusă în 12-18 luni”, a adăugat Steiner.

Agenția ONU încearcă să prevină colapsul economiei ucrainene

UNDP va folosi programe „testate și încercate” pe care le-a mai folosit și în alte situații de conflict pentru a-i ajuta pe ucraineni.

„Programe de transferuri de bani sunt importante, mai ales într-o țară ca Ucraina, unde sistemul financiar și arhitectura financiară sunt încă funcționale, unde există bancomate și modalități de a trimite bani direct oamenilor sau de a stabili un venit de bază temporară”, a mai spus Steiner.

El susține că provocările logistice ale unei astfel de inițiative nu ar fi insurmontabile. Conform FMI, economia ucraineană se va micșora cu 10% în 2022, ca urmare a invaziei rusești, însă prognozele s-ar putea schimba negativ și mai mult, dacă conflictul durează o perioadă lungă.

#ucrineni #razboi #saracie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.