Cine este femeia care are o avere netă de două ori mai mare decât produsul intern brut al Republicii Moldova

18 Nov. 2024, 16:35
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
18 Nov. 2024, 16:35 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Deşi, la prima vedere, Klatten pare să deţină toate caracteristicile unui tipic moştenitor care nu a făcut nimic decât să îşi primească pe tavă poziţia în societate, povestea ei este marcată de consolidarea uneia dintre cele mai mari companii care au fost tranzacţionate vreodată pe Bursa de la Frankfurt.

Susanne Hanna Ursula Klatten, născută Susanne Quandt pe 28 aprilie 1962, este o figură proeminentă în domeniul financiar global, fiind cea mai bogată femeie din Germania şi o forţă majoră în mediul de business din Europa. La finele lunii trecute, averea ei era estimată la 25 mld. dolari (de aproape două ori mai mare față de PIB-ul Republicii Moldova, care se cifrează la 16,5 miliarde USD n.a), asigurându-i statutul de cea mai bogată femeie din Germania şi poziţia 78 în clasamentul celor mai bogaţi oameni din lume, conform Bloomberg Billionaires Index.

Născută în Bad Homburg, în ceea ce era atunci Germania de Vest, Klatten şi-a construit o carieră ce avea să re-flecte din plin aptitudinile antreprenoriale ale familiei sale. Cu o diplomă în finanţe, şi-a început cariera la agenţia de publicitate Young & Rubicam în Frankfurt, unde a lucrat între 1981 şi 1983. Şi-a aprofundat cunoştinţele com-pletând studii de marketing şi management la Universitatea din Buckingham şi a obţinut un MBA de la Şcoala de Afaceri IMD din Lausanne, în Elveţia, cu specializare în publicitate.

Consolidându-şi fundaţia profesională, Klatten a dobândit experienţă valoroasă la Dresdner Bank din Londra şi, ul-terior, s-a alăturat biroului McKinsey din München, precum şi băncii Bankhaus Reuschel & Co.

Klatten, care a lucrat ocazional sub numele de Susanne Kant, a moştenit o participaţie de 50,1% în gigantul farma-ceutic şi chimic Altana după decesul tatălui său. În calitate de membră a consiliului de supraveghere al Altana, ea a jucat un rol esenţial în transformarea companiei într-un nume de top în Germania, inclusă la un moment dat în structura indicelui bursier DAX.

În 2006, Altana şi-a vândut divizia farmaceutică către Nycomed pentru 4,5 mld. euro, sumă distribuită acţionarilor sub formă de dividende. Klatten a păstrat controlul asupra Altana, concentrându-se asupra chimiei de specialitate, iar până în 2009, a achiziţionat aproape toate acţiunile rămase, devenind astfel acţionar majoritar. Atât Altana, cât şi SKion, o altă companie controlată de ea, deţin un pachet de 46% în Landa Digital Printing, o firmă israeliană spe-cializată în imprimare digitală şi nanotehnologie. Prin SKion, Klatten a delistat Altana de la bursă în 2010 printr-o operaţiune de squeeze-out.

Moştenirea tatălui ei a inclus şi o participaţie substanţială în BMW, iniţial de 12,5%, care a crescut la 19,2% după decesul mamei sale în 2015. Din 1997, Klatten şi fratele său, Stefan Quandt, ocupă locuri în consiliul de suprave-ghere al BMW. În plus, investiţia strategică a lui Klatten în SGL Carbon, un important producător de grafit, îi oferă posibilitatea de a-şi creşte participaţia de la 8% la aproape un sfert, în acord cu abordarea sa consecventă de a dezvolta şi consolida active industriale în Europa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

24 Feb. 2026, 13:18
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
24 Feb. 2026, 13:18 // Actual //  Grîu Tatiana

Capitalul social al Î.S. „Calea Ferată din Moldova” va fi majorat în 2026 cu până la 421,1 milioane de lei, echivalentul a 21,27 milioane de euro, potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern, elaborat de Agenția Proprietății Publice.

Documentul prevede că Ministerul Finanțelor va aloca suma din contul împrumuturilor contractate de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Europeană de Investiții, în cadrul proiectelor ce vizează achiziția locomotivelor și reabilitarea infrastructurii feroviare. Suma este prevăzută expres în Legea bugetului de stat pentru anul 2026.

Autorii precizează că banii nu vor fi transferați integral, într-o singură tranșă. „Nu va fi alocată printr-o tranșă toată suma, în vederea majorării capitalului social, dar se va aloca mijloace financiare (…) în limita cuantumului facturilor emise, verificate și confirmate de experții Băncii, pentru lucrările executate”, se arată în document. Astfel, pe parcursul anului 2026, majorarea capitalului social va fi efectuată în mai multe etape, în limita plafonului aprobat.

În nota informativă se amintește că Republica Moldova a semnat în 2014 un acord de împrumut cu BERD pentru realizarea Proiectului de achiziție a locomotivelor și restructurare a infrastructurii feroviare, iar în 2016 a fost semnat contractul de finanțare cu BEI pentru infrastructura de cale ferată și parcul de material rulant. Conform prevederilor contractului, „împrumutatul va pune la dispoziția Promotorului surse din creditul acordat sub forma unei contribuții de capital”, iar mijloacele financiare sunt alocate beneficiarului, Î.S. „Calea Ferată din Moldova”, prin aport la capitalul social.

Proiectul stabilește că Agenția Proprietății Publice, în calitate de fondator, va opera modificările necesare în statutul întreprinderii și le va prezenta Agenția Servicii Publice pentru înregistrarea de stat. Hotărârea ar urma să intre în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial, „având în vedere necesitatea efectuării plăților pentru lucrările de reabilitare, precum și în scopul evitării tergiversării realizării proiectului de reabilitare a căii ferate Bender–Basarabeasca–Etulia–Giurgiulești”.

La începutul lunii februarie curent, Guvernul a aprobat reorganizarea ÎS ”Calea Ferată din Moldova” prin separarea activităților comerciale de cele de administrare a infrastructurii feroviare. În urma reformei se prevede crearea Societății pe Acțiuni CFM ”Pasageri și Marfă”, companie cu capital integral de stat, care va prelua transportul de pasageri și de mărfuri, în timp ce ÎS Calea Ferată din Moldova va rămâne administrator al infrastructurii feroviare. În acest context, APP a anunțat inițierea procedurii de evaluare a activelor Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”, etapă necesară pentru reorganizarea companiei. 

Reorganizarea are loc pe fundalul unei situații financiare dificile. Dacă în 2022 CFM înregistra un profit de 62,1 milioane de lei, în 2023 compania a trecut pe pierderi de 143,9 milioane de lei, iar în 2024 a ajuns la o pierdere de 322,6 milioane de lei, cea mai mare din ultimii ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!