Cum a fost deturnată Tirex Petrol SA pentru a acoperi datoriile altor companii controlate de Ignat Alec

25 Nov. 2024, 11:32
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Nov. 2024, 11:32 // Actual //  bani.md

Ignat Alec, unul dintre actorii cheie din sectorul petrolier al Republicii Moldova, este acuzat că a utilizat ”Tirex Petrol” SA, o companie aflată în pragul falimentului, pentru a-și susține alte afaceri personale. Potrivit informațiilor, el ar fi transferat fonduri semnificative de la ”Tirex Petrol” SA către companii afiliate, Estcon Construct SRL și SRL Truck Petrol, punând în pericol stabilitatea financiară a companiei și înșelând așteptările creditorilor.

Într-o schemă controversată, Tirex Petrol SA a fost forțată să acopere o datorie de 84,8 milioane de lei a companiei Estcon Construct SRL către MAIB. De asemenea, dl Ignat a conceput un contract tripartit suspect prin care ”Tirex Petrol” SA a acoperit o altă datorie de 29,1 milioane de lei a SRL Truck Petrol către SRL Electromotor-Service.

„Un grup de întreprinderi împreună cu Alec Ignat au pus la cale o schemă prin care au manipulat atât creditorii „Tirex Petrol” SA, cât și instanțele de insolvabilitate. Grupul a generat creanțe artificiale față de „Tirex Petrol” SA printr-o serie de tranzacții false, folosind facturi și contracte fictive. Aceste datorii au fost folosite drept bază pentru deschiderea procedurii de insolvabilitate. Astfel, compania „Tirex Petrol” SA a fost declarată insolvabilă pe baza unor datorii care nu existau în realitate sau care au fost exagerate deliberat”, se arată în sesizarea avocatului Petr Bălănel depusă la Procuratura Anticorupție, CSM și CSS.

Aceste manevre financiare au fost criticate de creditori, care sperau ca fondurile companiei să fie utilizate pentru achitarea creanțelor. Or, banii au fost redirecționați, iar creditorii au rămas doar cu promisiuni goale.

„Debitorul a organizat mai multe întâlniri cu creditorii pentru a-i convinge să accepte vânzarea bunurilor, promițând că fondurile vor fi folosite pentru stingerea datoriilor. De asemenea, au fost prezentate evaluări false ale activelor și s-au oferit asigurări că procesul va fi unul transparent și că toți creditorii vor fi plătiți. Multe dintre aceste promisiuni s-au dovedit a fi înșelătoare, iar bunurile vândute au fost transferate unor entități afiliate”, potrivit avocatului Petr Bălănel.

Ignat Alec deține controlul absolut asupra ”Tirex Petrol” SA prin intermediul companiilor Estcon Construct SRL și SRL Truck Petrol, în care este atât fondator, cât și administrator. Acest lanț de interconexiuni îi permite să ia decizii care ignoră interesele creditorilor și ale companiei, folosind resursele acesteia pentru a-și susține alte afaceri.

În aprilie 2023, a fost inițiat procesul de insolvență al ”Tirex Petrol” SA. Iar în cadrul întâlnirilor cu creditorii, dl Ignat Alec a promis că activele companiei, estimate la 538 de milioane de lei, vor fi suficiente pentru a acoperi datoriile de 266 de milioane de lei. Cu toate acestea, o mare parte din fondurile obținute din vânzarea activelor a fost utilizată pentru a acoperi datoriile Estcon Construct SRL și SRL Truck Petrol, contrar dispozițiilor judiciare.

Ba mai mult, avocatul Bălănel acuză și o instanță de judecată de complicitate la fraudă, prin emiterea unor încheieri care au permis înstrăinarea activelor „Tirex Petrol” SA în perioada de observație, fără o motivație clară și fără a respecta normele legale. Încheierile emise de aceasta în iunie, iulie și septembrie 2023 au fost considerate de către petiționari ca fiind ilegale.

Alec Ignat a vândut 62 de proprietăți ale Tirex Petrol SA pentru suma de 428,9  362 milioane de lei, însă majoritatea banilor au fost folosiți pentru susținerea companiilor afiliate. De asemenea, ”Tirex Petrol” SA a semnat contracte de vânzare cu termene de plată întârziate, agravând problemele de lichiditate ale companiei.

Ancheta penală este în desfășurare și se așteaptă identificarea altor complici din cadrul instanței de judecată, al autorităților bancare și din cadrul întreprinderilor implicate. În prezent, autoritățile trebuie să răspundă întrebărilor privind legalitatea tranzacțiilor, implicarea instanței de judecată și modul în care au fost manevrate activele „Tirex Petrol” SA.

Redacția BANI.MD l-a contactat pe Alec Ignat, însă până la publicarea materialului nu a răspuns apelurilor. În acest context, redacția este deschisă pentru a publica și reacția lui Alec Ignat în cazul acesta va dori să ofere dreptul la replică.

 

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 15:12
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:12 // Actual //  Ursu Victor

Atacurile asupra infrastructurii portuare ucrainene readuc în prim-plan rutele terestre alternative pentru exportul cerealelor. Economistul Iurie Rija constată că fluxurile se redistribuie spre două coridoare importante  prin Republica Moldova către portul Constanța și prin Polonia către porturile de la Marea Baltică. Deși mai costisitoare și utilizate mult sub capacitatea lor teoretică, aceste trasee funcționează drept supape logistice atunci când exporturile prin Marea Neagră sunt puse sub presiune.

Potrivit analizei economistului, în perioada 17 august – 5 septembrie 2026, pe ruta feroviară Volcinețk – Bălți – Ungheni au circulat aproximativ 500 de vagoane pentru transportul cerealelor, încărcate cu grâu, orz și rapiță și având ca destinație finală portul românesc Constanța.

Ritmul a fost de aproximativ 15-20 de vagoane pe zi, iar garniturile au circulat predominant noaptea. Rija consideră că acest lucru poate indica o gestionare a traficului menită să reducă aglomerarea liniilor în timpul zilei și să eficientizeze trecerea prin punctele de frontieră.

Vagoanele utilizate sunt în mare parte de tip sovietic, modelele 11-739 și 19-752, cu o capacitate nominală de circa 70 de tone. În practică, acestea sunt încărcate cu aproximativ 68-70 de tone de cereale fiecare.

La ritmul actual, fluxul ar echivala cu aproximativ 35.000 de tone pe lună. Volumul este redus în raport cu capacitatea teoretică de 500.000-800.000 de tone lunar atribuită întregului coridor moldovenesc, însă economistul atrage atenția că datele analizate se referă doar la ruta Volcinețk – Bălți – Ungheni.

Un alt indicator urmărit de Rija este întoarcerea vagoanelor goale. La 4 septembrie, pentru luna în curs fuseseră returnate 50 de vagoane, echivalentul unui ritm de aproximativ 12-13 unități pe zi. Potrivit economistului, apropierea dintre ritmul de retur și cel al vagoanelor încărcate sugerează că traseul funcționează relativ echilibrat, fără acumulări importante de material rulant.

În paralel, Ucraina își intensifică din nou transporturile feroviare spre Polonia și porturile Gdańsk, Gdynia, Szczecin și Świnoujście. Reactivarea coridorului baltic vine, potrivit analizei, pe fondul atacurilor rusești repetate asupra infrastructurii portuare din zona Odesei.

Datele Ukrzaliznytsia citate de Rija indică o creștere a fluxului de la aproximativ 14 vagoane pe zi în urmă cu o lună la circa 50 în prezent. Aceasta ar însemna aproximativ 3.200 de tone de cereale transportate zilnic prin cele patru puncte feroviare de trecere a frontierei dintre Ucraina și Polonia.

În primele șapte luni ale anului 2026, prin această frontieră ar fi trecut aproximativ 525.000 de tone de cereale, mult sub volumele de până la 500.000 de tone lunar înregistrate în perioada 2022-2023. Potrivit calculelor prezentate de economist, ar exista astfel o rezervă teoretică de capacitate de aproximativ 425.000 de tone pe lună.

Principalul dezavantaj al rutei poloneze rămâne însă prețul. Rija estimează costurile logistice la 90-110 euro pentru o tonă, față de aproximativ 25-30 de dolari pe tonă în cazul transportului maritim direct prin porturile din regiunea Odesa. Diferența explică de ce traseul prin Polonia funcționează mai degrabă ca o rută de rezervă decât ca o alternativă permanentă la Marea Neagră.

Economistul mai arată că autoritățile ucrainene insistă că cerealele transportate prin Polonia se află în tranzit, având drept destinații finale piețe terțe precum Algeria, Indonezia sau Coreea de Sud. Precizarea este importantă în contextul tensiunilor anterioare dintre Ucraina și agricultorii polonezi privind impactul cerealelor ucrainene asupra pieței locale.

În opinia lui Iurie Rija, situația confirmă mecanismul logistic dezvoltat de Ucraina în timpul războiului: atunci când infrastructura portuară de la Marea Neagră devine vulnerabilă, o parte a fluxurilor este redirecționată către coridoarele terestre – prin Polonia către Marea Baltică și prin Republica Moldova către Dunăre și Constanța.

Astfel, chiar dacă volumele transportate pe aceste trasee sunt deocamdată mult sub capacitățile maxime și costurile sunt mai ridicate, menținerea lor operațională îi oferă Ucrainei alternative pentru exporturile agricole în cazul perturbării rutelor maritime.