Eșec costisitor! Ratarea achizițiilor de gaze va pune pe umerii cetățenilor 2,45 miliarde de lei

Guvernul și autoritățile responsabile au comis o „gafă costisitoare” care va afecta serios bugetele familiilor din Republica Moldova. Ratarea oportunităților de achiziție a gazului la prețuri favorabile va duce la o pierdere de aproximativ 2,45 miliarde de lei, sumă care va fi plătită de cetățeni prin costurile mai mari ale serviciilor și produselor, a declrat deputatul PSRM, Petru Burduja în cadrul luării de cuvânt de la Parlament.

Deputatul a explicat că, în perioada ianuarie-aprilie 2024, prețul gazului era de 38 de euro pe MWh (295 de euro pe mia de metri cubi), iar în iulie, în perioada considerată favorabilă, Moldova a reușit să cumpere gaze la 30,7 euro MWh (324 euro/mia de metri cubi).

„În august 2024, ministrul Parlicov a convocat o ședință pentru a analiza evoluțiile pieței și a concluzionat că prețul gazului ar trebui să scadă și că nu era necesar să cumpărăm gaze în acel moment. Premierul Recean nu a intervenit și nu s-a exprimat pe marginea acestei situații, exact în perioada când a început campania electorală. Mai târziu, în septembrie, premierul a declarat că moldovenii nu vor plăti tarife mai mari la gaz și energie în această iarnă. Dar astăzi (12 decemebrie n.a) aflăm că Moldova este asigurată cu gaze în proporție de 93% pentru sezonul de iarnă, dar nu la prețul de 28-30 euro pe MWh, ci la 47 euro pe MWh. Diferența de 17 euro per MWh, pentru un volum de 700 de milioane de metri cubi, se traduce în 125 de milioane de euro, adică 2,45 miliarde de lei”, a afirmat Burduja.

Deputatul a adăugat că această sumă uriașă va fi plătită direct de cetățeni prin costul, produselor și serviciilor, iar situația rămâne neclară și în privința tarifelor pentru energie electrică.

În urma demisiilor de la Ministerul Energiei, Energocom și Moldovagaz, Burduja la- întrebat pe premierul Recean dacă a fost creată o comisie pentru a investiga cine se face vinovatde ratrea achizițiilor.

Moldovagaz a publicat în dimineața zilei de vineri un comunicat de presă în care anunța că a achiziționat întregul volum de gaze naturale până în luna martie 2025. La sfârșitul lunii noiembrie, ANRE a aprobat majorarea tarifelor la gaz pentru populație cu circa 30%, la 16,74 lei per metru cub.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tarif #gaz #populație #Moldovagaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.