Eșec costisitor! Ratarea achizițiilor de gaze va pune pe umerii cetățenilor 2,45 miliarde de lei

Guvernul și autoritățile responsabile au comis o „gafă costisitoare” care va afecta serios bugetele familiilor din Republica Moldova. Ratarea oportunităților de achiziție a gazului la prețuri favorabile va duce la o pierdere de aproximativ 2,45 miliarde de lei, sumă care va fi plătită de cetățeni prin costurile mai mari ale serviciilor și produselor, a declrat deputatul PSRM, Petru Burduja în cadrul luării de cuvânt de la Parlament.

Deputatul a explicat că, în perioada ianuarie-aprilie 2024, prețul gazului era de 38 de euro pe MWh (295 de euro pe mia de metri cubi), iar în iulie, în perioada considerată favorabilă, Moldova a reușit să cumpere gaze la 30,7 euro MWh (324 euro/mia de metri cubi).

„În august 2024, ministrul Parlicov a convocat o ședință pentru a analiza evoluțiile pieței și a concluzionat că prețul gazului ar trebui să scadă și că nu era necesar să cumpărăm gaze în acel moment. Premierul Recean nu a intervenit și nu s-a exprimat pe marginea acestei situații, exact în perioada când a început campania electorală. Mai târziu, în septembrie, premierul a declarat că moldovenii nu vor plăti tarife mai mari la gaz și energie în această iarnă. Dar astăzi (12 decemebrie n.a) aflăm că Moldova este asigurată cu gaze în proporție de 93% pentru sezonul de iarnă, dar nu la prețul de 28-30 euro pe MWh, ci la 47 euro pe MWh. Diferența de 17 euro per MWh, pentru un volum de 700 de milioane de metri cubi, se traduce în 125 de milioane de euro, adică 2,45 miliarde de lei”, a afirmat Burduja.

Deputatul a adăugat că această sumă uriașă va fi plătită direct de cetățeni prin costul, produselor și serviciilor, iar situația rămâne neclară și în privința tarifelor pentru energie electrică.

În urma demisiilor de la Ministerul Energiei, Energocom și Moldovagaz, Burduja la- întrebat pe premierul Recean dacă a fost creată o comisie pentru a investiga cine se face vinovatde ratrea achizițiilor.

Moldovagaz a publicat în dimineața zilei de vineri un comunicat de presă în care anunța că a achiziționat întregul volum de gaze naturale până în luna martie 2025. La sfârșitul lunii noiembrie, ANRE a aprobat majorarea tarifelor la gaz pentru populație cu circa 30%, la 16,74 lei per metru cub.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tarif #gaz #populație #Moldovagaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.