Europa împinge pensia tot mai departe: În unele țări se va munci până la 74 de ani. Ce se întâmplă în Moldova

Europenii vor ieși la pensie tot mai târziu în următoarele decenii, iar în unele țări vârsta standard de pensionare ar putea ajunge chiar la 70–74 de ani.

Potrivit raportului „Pensions at a Glance 2025” Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), analizat de Euronews, vârsta medie de pensionare în Uniunea Europeană ar urma să crească de la 64,7 la 66,9 ani pentru bărbați și de la 64 la 66,6 ani pentru femei. Estimările se referă la persoanele care au intrat pe piața muncii la vârsta de 22 de ani în 2024 și care vor ajunge la pensie spre sfârșitul anilor 2060.

Aproximativ două treimi dintre țările europene analizate urmează să majoreze vârsta de pensionare pentru bărbați, iar în cazul femeilor proporția ajunge la trei sferturi. Motivul principal este presiunea demografică tot mai mare asupra sistemelor publice de pensii. OCDE estimează că, până în 2050, la fiecare 100 de persoane cu vârste între 20 și 64 de ani vor reveni 52 de persoane de cel puțin 65 de ani. În 2025 raportul este de 33 la 100, iar în anul 2000 era de numai 22 la 100.

Cele mai mari schimbări sunt așteptate în Danemarca, unde vârsta standard de pensionare ar putea ajunge la 74 de ani atât pentru femei, cât și pentru bărbați. În Estonia aceasta este proiectată la 71 de ani, iar în Italia, Țările de Jos, Suedia și Cipru – la 70 de ani.

Turcia pornește însă de la cele mai mici vârste și ar urma să înregistreze cele mai mari salturi. În cazul bărbaților, vârsta de pensionare este proiectată să crească de la 52 la 65 de ani, iar pentru femei – de la 49 la 63 de ani.

Și România se numără printre statele în care oamenii vor trebui să muncească mai mult. Pentru bărbați, vârsta standard este proiectată să ajungă la 67 de ani, cu aproximativ doi ani peste nivelul actual. În cazul femeilor, creșterea este și mai pronunțată, de aproximativ 4,8 ani, până la 67 de ani.

La polul opus, în Slovenia și Luxemburg, vârsta viitoare de pensionare pentru bărbați este estimată la 62 de ani. Polonia ar urma să păstreze cea mai mică vârstă de pensionare pentru femei din UE – 60 de ani.

Republica Moldova nu este inclusă în analiza OCDE, însă procesul de majorare a vârstei de pensionare este deja în desfășurare și la noi. De la 1 iulie 2026, femeile se pensionează la 62 de ani, cu șase luni mai târziu decât până acum. Stagiul complet de cotizare este de 34 de ani. Pentru bărbați, vârsta standard rămâne de 63 de ani, nivel atins încă în 2019. Majorarea pentru femei va continua. De la 1 iulie 2027, acestea se vor pensiona la 62 de ani și șase luni, iar din 1 iulie 2028 vârsta standard va ajunge la 63 de ani, devenind egală cu cea a bărbaților.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#majorarea vârstei de pensionare #pensie #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actualele modificări fiscale privind programele de stimulare prin acțiuni pentru angajații societăților pe acțiuni ar crea facilități nejustificate pentru managerii marilor companii și anunță că va solicita Procuraturii Generale să verifice modul în care au fost promovate aceste prevederi, a declarat deputatul Ion Chicu în cadrul emisiunii „Gonța Media”.

Potrivit lui Chicu, mecanismul ar permite unor beneficiari ai programelor de tip stock option să primească acțiuni fără plata unor impozite și contribuții care, în mod normal, ar reveni bugetului de stat. Deputatul afirmă că asemenea facilități favorizează în special managerii și corporațiile mari, în timp ce restul contribuabililor nu beneficiază de un tratament similar.

Chicu susține că proiectul politicii fiscale pentru anul 2027, votat deja în prima lectură, conține prevederi care mențin acest mecanism. El a anunțat că va depune un amendament pentru eliminarea facilității.

„Mâine îl trimitem la comisie, să scoată aberația asta”, a declarat deputatul, precizând că formațiunea sa va transmite în paralel și o sesizare Procuraturii Generale.

Chicu a cerut procurorilor să verifice cronologia în care au fost adoptate deciziile privind programele de stimulare prin acțiuni și modificările fiscale aferente, susținând că există motive pentru a analiza dacă anumite schimbări legislative au fost promovate în beneficiul unor persoane sau grupuri concrete.

Deputatul a făcut referire și la istoria unor pachete de acțiuni ale maib și a afirmat că acestea ar proveni, în parte, din participații care au aparținut anterior statului și care au fost vândute în contextul schimbărilor de acționariat din sistemul bancar după frauda bancară.

În opinia lui Chicu, statul ar fi trebuit să fie mult mai atent la modul în care astfel de acțiuni au ajuns ulterior în programe de stimulare destinate managerilor și la regimul fiscal aplicat acestora.

El a legat această situație și de costurile pe care bugetul public continuă să le suporte în urma fraudei bancare și spune că este incorect ca, pe de o parte, statul să achite anual sume considerabile pentru acoperirea obligațiilor rezultate din acea perioadă, iar pe de altă parte să acorde facilități fiscale unor beneficiari ai programelor de acțiuni.

Chicu a precizat că amendamentul urmează să fie examinat în cadrul dezbaterilor asupra politicii fiscale înainte de votul în lectura a doua.

#facilitati #bani #stat