Diplome pe șine ruginite! Bolea, decorat în timp ce trenurile merg cu 10 km/h

În timp ce Calea Ferată din Moldova se confruntă cu pierderi de aproape 90 de milioane de lei, datorii de peste 205 milioane de lei către buget și trenuri care pe unele porțiuni abia ating 10 km/h, atmosfera de sărbătoare nu a fost afectată. Cu ocazia Zilei Feroviarului, vicepremierul și ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a participat la ceremonia festivă organizată de CFM și a plecat acasă… cu o distincție.

În discursul său, Bolea a declarat că respectul pentru istoria Căii Ferate trebuie demonstrat „nu doar prin ceremonii, ci prin decizii corecte, salarii achitate la timp, infrastructură funcțională și investiții care conectează țara mai sigur cu Europa”.

Declarația vine în contextul în care realitatea din teren este mai puțin festivă. Potrivit Agenției Proprietății Publice, CFM a încheiat anul 2025 cu pierderi de aproape 90 de milioane de lei, iar la începutul acestui an acumulase restanțe și penalități de peste 205 milioane de lei la bugetul asigurărilor sociale și medicale. În plus, infrastructura rămâne învechită, locomotivele și vagoanele sunt depășite moral și fizic, iar viteza medie de circulație este de aproximativ 35 km/h, existând sectoare unde trenurile circulă cu doar 10 km/h.

Totuși, există și vești bune. În primele șase luni ale anului, transportul feroviar de mărfuri a crescut cu 23%, până la 1,261 milioane de tone, iar aproape 89.000 de pasageri au ales trenul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actualele modificări fiscale privind programele de stimulare prin acțiuni pentru angajații societăților pe acțiuni ar crea facilități nejustificate pentru managerii marilor companii și anunță că va solicita Procuraturii Generale să verifice modul în care au fost promovate aceste prevederi, a declarat deputatul Ion Chicu în cadrul emisiunii „Gonța Media”.

Potrivit lui Chicu, mecanismul ar permite unor beneficiari ai programelor de tip stock option să primească acțiuni fără plata unor impozite și contribuții care, în mod normal, ar reveni bugetului de stat. Deputatul afirmă că asemenea facilități favorizează în special managerii și corporațiile mari, în timp ce restul contribuabililor nu beneficiază de un tratament similar.

Chicu susține că proiectul politicii fiscale pentru anul 2027, votat deja în prima lectură, conține prevederi care mențin acest mecanism. El a anunțat că va depune un amendament pentru eliminarea facilității.

„Mâine îl trimitem la comisie, să scoată aberația asta”, a declarat deputatul, precizând că formațiunea sa va transmite în paralel și o sesizare Procuraturii Generale.

Chicu a cerut procurorilor să verifice cronologia în care au fost adoptate deciziile privind programele de stimulare prin acțiuni și modificările fiscale aferente, susținând că există motive pentru a analiza dacă anumite schimbări legislative au fost promovate în beneficiul unor persoane sau grupuri concrete.

Deputatul a făcut referire și la istoria unor pachete de acțiuni ale maib și a afirmat că acestea ar proveni, în parte, din participații care au aparținut anterior statului și care au fost vândute în contextul schimbărilor de acționariat din sistemul bancar după frauda bancară.

În opinia lui Chicu, statul ar fi trebuit să fie mult mai atent la modul în care astfel de acțiuni au ajuns ulterior în programe de stimulare destinate managerilor și la regimul fiscal aplicat acestora.

El a legat această situație și de costurile pe care bugetul public continuă să le suporte în urma fraudei bancare și spune că este incorect ca, pe de o parte, statul să achite anual sume considerabile pentru acoperirea obligațiilor rezultate din acea perioadă, iar pe de altă parte să acorde facilități fiscale unor beneficiari ai programelor de acțiuni.

Chicu a precizat că amendamentul urmează să fie examinat în cadrul dezbaterilor asupra politicii fiscale înainte de votul în lectura a doua.