Colaps pe șine: Trenurile suburbane Chișinău-Bender și Bălți-Rogojeni, anulate

Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM) a anunțat anularea a două trenuri suburbane, din cauza situației financiare dificile care împiedică continuarea circulației acestora.

Trenurile anulate sunt:

NR 604/603 Chișinău – Bender-3:
- Ultima plecare din Chișinău: 11 ianuarie 2025;
- Ultima plecare din Bender-3: 12 ianuarie 2025.
NR 6924/6923 Bălți-Slobozia – Rogojeni:
- Ultima plecare din Bălți-Slobozia: 11 ianuarie 2025;
- Ultima plecare din Rogojeni: 12 ianuarie 2025.

CFM își exprimă regretul pentru disconfortul creat pasagerilor afectați de această decizie și subliniază că situația financiară critică a întreprinderii a determinat necesitatea acestei măsuri.

Autoritățile au fost informate despre dificultățile cu care se confruntă compania, însă până la găsirea unor soluții concrete, anumite rute vor rămâne suspendate. Pasagerii sunt îndemnați să consulte din timp alternativele disponibile pentru deplasare.

CFM are datorii salariale de aproximativ 150 de milioane de lei, iar unii angajați au început să primească salarii restante abia pentru luna iulie. Din cele 139 de locomotive, 134 și-au depășit durata de amortizare, iar peste 25% din infrastructura feroviară necesită reparații capitale. Dacă nu se vor lua măsuri urgente, circulația pe jumătate din rețea ar putea fi suspendată în următorii ani.

În ultimul deceniu, compania a generat pierderi de aproape un miliard de lei, cauzate de scăderea numărului de pasageri și a volumului de mărfuri transportate. Costurile estimative pentru salvarea și modernizarea CFM se ridică la câteva sute de milioane de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#anulare #criză #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite au prezentat aliaților europeni un plan preliminar de încetare a focului în Ucraina, care prevede păstrarea sub control rusesc a teritoriilor ocupate, relaxarea sancțiunilor împotriva Moscovei și renunțarea la aderarea Ucrainei la NATO. Dezvăluirea a fost făcută de agenția Bloomberg, care citează oficiali europeni la curent cu negocierile.

Potrivit surselor, planul a fost discutat joi la Paris, în cadrul unei întâlniri la nivel înalt, la care au participat președintele Franței Emmanuel Macron, diplomați din Marea Britanie și Germania, precum și trimisul special al SUA, Steven Witkoff, și secretarul de stat american Marco Rubio.

Documentul, aflat deocamdată în stadiu preliminar, nu a fost discutat cu partea ucraineană, însă Kievul, potrivit surselor Bloomberg, ar fi deschis la un armistițiu dacă și Kremlinul ar accepta un acord. Diplomații europeni subliniază însă că niciun stat occidental nu recunoaște anexarea teritoriilor ocupate de Rusia.

În paralel, secretarul de stat Marco Rubio a purtat discuții directe cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov, iar președintele american Donald Trump a declarat joi că Washingtonul așteaptă un răspuns clar din partea Rusiei „până la sfârșitul săptămânii”. În lipsa unui semnal pozitiv din partea Moscovei, SUA amenință că se vor retrage din procesul de mediere.

Rubio a adăugat că SUA nu sunt, deocamdată, pregătite să negocieze garanțiile de securitate solicitate de Ucraina, o poziție contestată de oficialii europeni care consideră că asemenea garanții sunt esențiale pentru stabilirea și menținerea unui regim de încetare a focului.

În paralel, delegația ucraineană prezentă la Paris a discutat despre un eventual mecanism de monitorizare internațională a unui armistițiu și despre posibilitatea trimiterii unui contingent de menținere a păcii.

Potrivit vicepreședintelui SUA, J.D. Vance, prezent vineri la Roma într-o întrevedere cu premierul italian Giorgia Meloni, Washingtonul este „optimist” în privința perspectivei unui acord: „Chiar și în ultimele 24 de ore, au apărut lucruri interesante. Avem speranțe că ne apropiem de finalul acestui război”, a declarat oficialul american.

Acest posibil acord de pace propus de administrația Trump ar putea marca o cotitură majoră în politica internațională, însă ridică semne de întrebare majore privind suveranitatea Ucrainei și viitorul arhitecturii de securitate europene.