Îndatorare fără precedent! Datoria internă a Moldovei atinge un nou maxim istoric

Datoria publică internă a Republicii Moldova a crescut la 45,3 miliarde de lei până la sfârșitul lunii februarie 2025, atingând un nivel record, potrivit datelor Ministerului Finanțelor.

În primele două luni ale anului, datoria internă a crescut cu 1,3 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o majorare de 3%. Creșterea a fost determinată de emisiunea suplimentară de 1,3 miliarde de lei în titluri de stat pe piața primară.

La finalul lunii februarie 2025, valoarea totală a titlurilor de stat emise pe piața primară a ajuns la 31,6 miliarde de lei, reprezentând 69,7% din datoria publică internă.

În același timp, datoria aferentă obligațiunilor emise sub garanții de stat, legate de frauda bancară cunoscută drept „furtul miliardului”, a fost de 11,4 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 25,2% din datoria publică internă.

Dobânda medie pentru titlurile de stat vândute la licitații în perioada ianuarie-februarie 2025 a fost de 7,42% pe an, cu 2,46 puncte procentuale mai mare față de aceeași perioadă din 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorie #buget #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie