Îndatorare fără precedent! Datoria internă a Moldovei atinge un nou maxim istoric

Datoria publică internă a Republicii Moldova a crescut la 45,3 miliarde de lei până la sfârșitul lunii februarie 2025, atingând un nivel record, potrivit datelor Ministerului Finanțelor.

În primele două luni ale anului, datoria internă a crescut cu 1,3 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o majorare de 3%. Creșterea a fost determinată de emisiunea suplimentară de 1,3 miliarde de lei în titluri de stat pe piața primară.

La finalul lunii februarie 2025, valoarea totală a titlurilor de stat emise pe piața primară a ajuns la 31,6 miliarde de lei, reprezentând 69,7% din datoria publică internă.

În același timp, datoria aferentă obligațiunilor emise sub garanții de stat, legate de frauda bancară cunoscută drept „furtul miliardului”, a fost de 11,4 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 25,2% din datoria publică internă.

Dobânda medie pentru titlurile de stat vândute la licitații în perioada ianuarie-februarie 2025 a fost de 7,42% pe an, cu 2,46 puncte procentuale mai mare față de aceeași perioadă din 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorie #buget #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite au prezentat aliaților europeni un plan preliminar de încetare a focului în Ucraina, care prevede păstrarea sub control rusesc a teritoriilor ocupate, relaxarea sancțiunilor împotriva Moscovei și renunțarea la aderarea Ucrainei la NATO. Dezvăluirea a fost făcută de agenția Bloomberg, care citează oficiali europeni la curent cu negocierile.

Potrivit surselor, planul a fost discutat joi la Paris, în cadrul unei întâlniri la nivel înalt, la care au participat președintele Franței Emmanuel Macron, diplomați din Marea Britanie și Germania, precum și trimisul special al SUA, Steven Witkoff, și secretarul de stat american Marco Rubio.

Documentul, aflat deocamdată în stadiu preliminar, nu a fost discutat cu partea ucraineană, însă Kievul, potrivit surselor Bloomberg, ar fi deschis la un armistițiu dacă și Kremlinul ar accepta un acord. Diplomații europeni subliniază însă că niciun stat occidental nu recunoaște anexarea teritoriilor ocupate de Rusia.

În paralel, secretarul de stat Marco Rubio a purtat discuții directe cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov, iar președintele american Donald Trump a declarat joi că Washingtonul așteaptă un răspuns clar din partea Rusiei „până la sfârșitul săptămânii”. În lipsa unui semnal pozitiv din partea Moscovei, SUA amenință că se vor retrage din procesul de mediere.

Rubio a adăugat că SUA nu sunt, deocamdată, pregătite să negocieze garanțiile de securitate solicitate de Ucraina, o poziție contestată de oficialii europeni care consideră că asemenea garanții sunt esențiale pentru stabilirea și menținerea unui regim de încetare a focului.

În paralel, delegația ucraineană prezentă la Paris a discutat despre un eventual mecanism de monitorizare internațională a unui armistițiu și despre posibilitatea trimiterii unui contingent de menținere a păcii.

Potrivit vicepreședintelui SUA, J.D. Vance, prezent vineri la Roma într-o întrevedere cu premierul italian Giorgia Meloni, Washingtonul este „optimist” în privința perspectivei unui acord: „Chiar și în ultimele 24 de ore, au apărut lucruri interesante. Avem speranțe că ne apropiem de finalul acestui război”, a declarat oficialul american.

Acest posibil acord de pace propus de administrația Trump ar putea marca o cotitură majoră în politica internațională, însă ridică semne de întrebare majore privind suveranitatea Ucrainei și viitorul arhitecturii de securitate europene.