Se vinde un simbol al Chișinăului! Bolea: Consiliul CFM a decis. Palatul Feroviarilor aduce pierderi de milioane

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a explicat în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8 că vânzarea Palatului Feroviarilor din centrul Chișinăului este o inițiativă a Consiliului de Administrare al Căilor Ferate din Moldova (CFM), menită să acopere datoriile companiei și să asigure plata salariilor angajaților.

„În acea emisiune (Cabinetul de umbră de la Jurnal TV n.a), eu n-am făcut nimic altceva decât, la întrebarea jurnalistului, le-am dat citat din propunerile Căilor Ferate. Pentru că Căile Ferate ale Republicii Moldova sunt administrate de un Consiliu de Administrare. Și ei, fiind oameni care se gândesc la rândul lor la angajații lor, caută soluții pentru a vinde active care nu sunt folosite în procesele tehnologice, pentru a plăti salariile, creditele și pentru a investi în vagoane, locomotive și alte necesități”, a declarat Bolea.

Potrivit acestuia, Palatul Feroviarilor generează anual pierderi de aproximativ 5 milioane de lei pentru CFM, iar vânzarea acestuia ar putea aduce fonduri necesare pentru funcționarea companiei.

„Căile Ferate decid ce vor să vândă, organizează licitațiile și stabilesc ce active pot fi valorificate. Noi vorbim despre aproximativ cinci mii de angajați care nu își pot încasa salariile, în timp ce această clădire generează anual pierderi suplimentare de 5 milioane de lei. Este o idee bună sau nu să-l vinzi, scump, să încasezi banii și să investești în activitatea ta de bază?”, a adăugat ministrul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#palatul feroviarilor #vinzare #Bolea

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie