S-a spart axa financiară transatlantică? Europa nu mai contează pe dolar

Oficiali de rang înalt din sectorul financiar-bancar al Uniunii Europene au început să analizeze, în mod informal, posibile alternative la finanțarea în dolari americani, ridicând semne de întrebare cu privire la reliabilitatea pe termen lung a Rezervei Federale a SUA (FED) ca furnizor de lichiditate în perioade de criză, informează Reuters, citând șase surse familiare cu discuțiile.

Deși nu există semnale oficiale că FED ar intenționa să-și încalce angajamentele, incertitudinile generate de anumite politici ale fostei administrații Trump au determinat oficialii europeni să își regândească dependența de backstop-ul oferit de banca centrală a SUA.

„Este foarte puțin probabil ca FED să nu ofere sprijin în dolari în situații de stres, dar e prima dată când oficiali europeni discută serios posibilitatea ca acest mecanism să nu mai fie garantat”, a spus una dintre sursele citate.
În forumuri și grupuri de lucru de la nivelul BCE și al autorităților europene de supraveghere, se discută scenarii ipotetice în care guvernul SUA ar putea pune presiune pe FED pentru a suspenda linia de finanțare în dolari pentru Europa, în eventualitatea unor tensiuni geopolitice sau economice.

Backstop-ul oferit de FED – mecanismul de sprijin în dolari în perioade de volatilitate – a fost un pilon al stabilității financiare internaționale. Acesta a fost folosit inclusiv în criza Credit Suisse din 2023, când FED a furnizat zeci de miliarde de dolari băncii centrale elvețiene, permițând evitarea unei crize de lichiditate ce amenința să destabilizeze sistemul financiar global.

Oficialii europeni analizează acum scenarii de criză în care o diminuare a cooperării transatlantice ar putea lăsa sistemul bancar european fără acces rapid la dolarul american, monedă-cheie în comerțul și finanțele globale. Deși discuțiile sunt în stadiu informal, tema este de așteptat să intre în agendele oficiale ale BCE și ale altor autorități financiare europene în viitorul apropiat.

Această evoluție semnalează o reconfigurare potențială a arhitecturii financiare globale, în care Europa își pune problema autonomiei strategice chiar și în ceea ce privește moneda de referință mondială – dolarul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#BCE #fed #dolar #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.