S-a spart axa financiară transatlantică? Europa nu mai contează pe dolar

Oficiali de rang înalt din sectorul financiar-bancar al Uniunii Europene au început să analizeze, în mod informal, posibile alternative la finanțarea în dolari americani, ridicând semne de întrebare cu privire la reliabilitatea pe termen lung a Rezervei Federale a SUA (FED) ca furnizor de lichiditate în perioade de criză, informează Reuters, citând șase surse familiare cu discuțiile.

Deși nu există semnale oficiale că FED ar intenționa să-și încalce angajamentele, incertitudinile generate de anumite politici ale fostei administrații Trump au determinat oficialii europeni să își regândească dependența de backstop-ul oferit de banca centrală a SUA.

„Este foarte puțin probabil ca FED să nu ofere sprijin în dolari în situații de stres, dar e prima dată când oficiali europeni discută serios posibilitatea ca acest mecanism să nu mai fie garantat”, a spus una dintre sursele citate.
În forumuri și grupuri de lucru de la nivelul BCE și al autorităților europene de supraveghere, se discută scenarii ipotetice în care guvernul SUA ar putea pune presiune pe FED pentru a suspenda linia de finanțare în dolari pentru Europa, în eventualitatea unor tensiuni geopolitice sau economice.

Backstop-ul oferit de FED – mecanismul de sprijin în dolari în perioade de volatilitate – a fost un pilon al stabilității financiare internaționale. Acesta a fost folosit inclusiv în criza Credit Suisse din 2023, când FED a furnizat zeci de miliarde de dolari băncii centrale elvețiene, permițând evitarea unei crize de lichiditate ce amenința să destabilizeze sistemul financiar global.

Oficialii europeni analizează acum scenarii de criză în care o diminuare a cooperării transatlantice ar putea lăsa sistemul bancar european fără acces rapid la dolarul american, monedă-cheie în comerțul și finanțele globale. Deși discuțiile sunt în stadiu informal, tema este de așteptat să intre în agendele oficiale ale BCE și ale altor autorități financiare europene în viitorul apropiat.

Această evoluție semnalează o reconfigurare potențială a arhitecturii financiare globale, în care Europa își pune problema autonomiei strategice chiar și în ceea ce privește moneda de referință mondială – dolarul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#BCE #fed #dolar #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aeroportul Chișinău a înregistrat în această vară un trafic de aproape 2,4 milioane de pasageri, un nou record absolut care, potrivit economistului Veaceslav Ioniță, arată cum s-a schimbat în ultimii ani comportamentul de consum și de călătorie al moldovenilor.

Economistul susține că transportul aerian a devenit pentru o parte tot mai mare a populației o formă obișnuită de deplasare, în condițiile în care un volum comparabil de pasageri era deservit în trecut pe parcursul unui an întreg.

Ioniță compară actualul nivel al traficului inclusiv cu perioada sovietică. Potrivit lui, în cele trei luni de vară prin Aeroportul Chișinău trec acum de aproape opt ori mai mulți pasageri decât în vara record din 1989.

„Vorbim deja despre o altă dimensiune a mobilității populației”, afirmă economistul.

Un factor care contribuie la creșterea traficului este războiul din Ucraina și închiderea spațiului aerian ucrainean, ceea ce determină o parte dintre cetățenii ucraineni să utilizeze aeroportul din Chișinău. Ioniță subliniază însă că recordurile actuale nu pot fi explicate doar prin acest fenomen, întrucât tendința de creștere a mobilității aeriene a moldovenilor a început cu mult înainte.

Unul dintre principalii factori structurali este dezvoltarea turismului extern. Potrivit estimărilor economistului, la fiecare turist care pleacă în vacanță prin intermediul unei agenții de turism, alți aproximativ trei își organizează singuri călătoria, cumpărând separat biletele de avion și rezervând cazarea prin platforme online.

Această categorie de călători alimentează puternic traficul aeroportuar, în condițiile în care avionul a devenit principala opțiune pentru destinații precum Turcia, Egipt, Italia, Grecia sau Spania.

Ioniță consideră că fenomenul reflectă și o schimbare a capacității financiare a populației.

„Putem spune că veniturile sunt mici și că nivelul de trai rămâne modest comparativ cu statele europene, ceea ce este adevărat, însă comportamentul de consum ne arată că pentru o parte tot mai mare a populației călătoria cu avionul a încetat să mai fie un lux”, notează economistul.

Un alt factor important este liberalizarea pieței transportului aerian. Liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană, deschiderea pieței aviatice și intrarea mai multor companii aeriene au dus la apariția mai multor destinații, frecvențe mai mari și prețuri mai competitive.

Potrivit lui Ioniță, aceasta este una dintre cele mai clare demonstrații ale efectelor concurenței: oferta crește, prețurile devin mai accesibile, iar consumul se majorează.

Economistul atrage atenția că un număr mai mare de pasageri nu înseamnă neapărat și un număr proporțional mai mare de persoane distincte care călătoresc. Aceeași persoană poate zbura de mai multe ori într-un an, iar fiecare călătorie generează cel puțin o plecare și o revenire.

Cert este însă, spune el, că intensitatea mobilității populației a crescut foarte mult, iar avionul ocupă astăzi un rol incomparabil mai important decât în urmă cu 10–20 de ani.

După prăbușirea traficului din perioada pandemiei, transportul aerian și-a revenit rapid. Dacă în 2024 depășirea pragului de patru milioane de pasageri părea un rezultat excepțional, în 2025 traficul a trecut de șase milioane, iar pentru 2026 Ioniță estimează că Aeroportul Chișinău va depăși foarte probabil pragul de șapte milioane de pasageri.

Această creștere scoate însă tot mai clar la iveală limitele infrastructurii aeroportuare.

„Aeroportul Chișinău a crescut mai repede decât infrastructura sa”, afirmă economistul.

În opinia sa, problema principală pentru următorii ani nu mai este atragerea pasagerilor, ci adaptarea aeroportului la traficul care deja există. Terminalul, punctele de control, spațiile de așteptare, parcările și accesul rutier trebuie dimensionate pentru un trafic anual de peste șapte milioane de pasageri.

„În urmă cu cincisprezece ani ne întrebam de unde să luăm pasageri; astăzi trebuie să ne întrebăm unde îi mai încadrăm”, concluzionează Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, cele 2,4 milioane de pasageri din această vară sunt mai mult decât un record statistic și reflectă schimbarea modului în care moldovenii călătoresc, dezvoltarea turismului, liberalizarea pieței aeriene și creșterea concurenței dintre companii.

#Aeroport #trafic #bani