S-a spart axa financiară transatlantică? Europa nu mai contează pe dolar

24 Mart. 2025, 12:04
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Mart. 2025, 12:04 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Oficiali de rang înalt din sectorul financiar-bancar al Uniunii Europene au început să analizeze, în mod informal, posibile alternative la finanțarea în dolari americani, ridicând semne de întrebare cu privire la reliabilitatea pe termen lung a Rezervei Federale a SUA (FED) ca furnizor de lichiditate în perioade de criză, informează Reuters, citând șase surse familiare cu discuțiile.

Deși nu există semnale oficiale că FED ar intenționa să-și încalce angajamentele, incertitudinile generate de anumite politici ale fostei administrații Trump au determinat oficialii europeni să își regândească dependența de backstop-ul oferit de banca centrală a SUA.

„Este foarte puțin probabil ca FED să nu ofere sprijin în dolari în situații de stres, dar e prima dată când oficiali europeni discută serios posibilitatea ca acest mecanism să nu mai fie garantat”, a spus una dintre sursele citate.
În forumuri și grupuri de lucru de la nivelul BCE și al autorităților europene de supraveghere, se discută scenarii ipotetice în care guvernul SUA ar putea pune presiune pe FED pentru a suspenda linia de finanțare în dolari pentru Europa, în eventualitatea unor tensiuni geopolitice sau economice.

Backstop-ul oferit de FED – mecanismul de sprijin în dolari în perioade de volatilitate – a fost un pilon al stabilității financiare internaționale. Acesta a fost folosit inclusiv în criza Credit Suisse din 2023, când FED a furnizat zeci de miliarde de dolari băncii centrale elvețiene, permițând evitarea unei crize de lichiditate ce amenința să destabilizeze sistemul financiar global.

Oficialii europeni analizează acum scenarii de criză în care o diminuare a cooperării transatlantice ar putea lăsa sistemul bancar european fără acces rapid la dolarul american, monedă-cheie în comerțul și finanțele globale. Deși discuțiile sunt în stadiu informal, tema este de așteptat să intre în agendele oficiale ale BCE și ale altor autorități financiare europene în viitorul apropiat.

Această evoluție semnalează o reconfigurare potențială a arhitecturii financiare globale, în care Europa își pune problema autonomiei strategice chiar și în ceea ce privește moneda de referință mondială – dolarul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

28 Iul. 2026, 10:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
28 Iul. 2026, 10:41 // Actual //  Ursu Victor

Guvernul a aprobat instituirea stării de alertă în sectoarele energetic și hidrologic pentru o perioadă de 30 de zile. Decizia a fost luată marți, 28 iulie,în cadrul ședinței Cabinetului de miniștri condus de premierul Vasile Tofan, în contextul problemelor privind aprovizionarea cu carburanți și al debitului scăzut al râului Nistru, scrie REAALITATEA.

Hotărârea vine după ce, marți, autoritățile au anunțat că aproximativ 50 de benzinării din țară, adică aproape 10% din total, nu mai aveau motorină în stoc. În același timp, Guvernul a instituit stare de alertă și în domeniul hidrologic, din cauza nivelului redus al apei în Nistru.

Premierul Vasile Tofan a declarat că Executivul monitorizează atent evoluția situației și dorește să se asigure că instituțiile statului au toate mecanismele necesare pentru a interveni rapid, dacă va fi nevoie.

Republica Moldova s-a aflat de mai multe ori în acest an sub regim de alertă sau de urgență în sectorul energetic. La 4 martie, Guvernul a instituit stare de alertă pentru 60 de zile, invocând riscurile generate de situația externă și volatilitatea piețelor energetice. Ulterior, din 25 martie, Parlamentul a declarat stare de urgență în sectorul energetic pentru 60 de zile, după ce atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice din Ucraina au afectat linia electrică Vulcănești–Isaccea, una dintre principalele rute de alimentare cu energie a Republicii Moldova. După încetarea stării de urgență, din 25 aprilie, autoritățile au revenit la starea de alertă pentru încă 60 de zile, pentru a continua monitorizarea și a putea interveni rapid în cazul unor noi riscuri.