Raport Europol: În UE crește fabricarea ilicită a produselor de tutun pe fundalul majorării excesive a taxelor

Un nou raport publicat de Europol evidențiază o creștere îngrijorătoare a fabricării ilegale de produse din tutun contrafăcute în Uniunea Europeană. Mai mult, fabrici clandestine de produse din tutun au fost depistate în aproape fiecare stat membru al UE. O problemă majoră reprezintă fraudarea accizelor, care este alimentată de taxele ridicate. La fel, experții Europol menționează că rețelele criminale își adaptează activitatea în funcție de tendințele pieței, orientându-se spre contrafacerea produselor noi, cum sunt țigările electronice, scrie infotag.md.

Potrivit raportului, statele care aplică accize și TVA ridicate sunt mai vulnerabile la comerțul ilicit, deoarece consumatorii caută alternative mai ieftine, iar rețelele infracționale profită de această cerere.

Raportul Europol mai arată că cererea pentru alternative mai ieftine la produsele cu taxe mari rămâne ridicată, ținând cont de faptul că aproape un sfert din populația UE fumează. Astfel, rețelele criminale ar putea extinde contrabanda și spre alte produse accizabile, inclusiv țigări electronice. Acestea dispun de resurse considerabile, având roluri clar definite, precum și sarcini împărțite și monitorizate atent.

Mai mult ca atât, rețelele criminale își adaptează modul de operare. Acestea produc branduri specifice în funcție de piața țintită și contrafac alte produse populare de tutun și nicotină, cum ar fi pliculețele cu nicotină.

Totodată, rețelele criminale găsesc metode tot mai sofisticate pentru a introduce ilegal produse accizabile pe piață. Unul dintre mecanismele folosite este Sistemul de Circulație și Control al Accizelor (EMCS), conceput inițial pentru a monitoriza transportul legal al bunurilor accizabile. Prin folosirea frauduloasă a acestui sistem, contrabandiștii pot muta ilegal produse dintr-o țară în alta, evitând plata taxelor.

Potrivit ultimului studiu KPMG, numărul de țigări de contrabandă și contrafăcute în Uniunea Europeană (UE) continuă să crească. În 2023, în regiune s-a înregistrat un consum de 35,2 miliarde de țigări ilicite, ceea ce reprezintă 8,3% din consumul total din UE.

În Republica Moldova, datele studiului IPSOS relevă o descreștere a comerțului ilicit cu produse de tutun. După aproape doi ani, consumul de produse ilicite a început să scadă, constituind în perioada septembrie – octombrie 2024 – 9.8%, în scădere cu 1.9 puncte procentuale față de septembrie – octombrie 2023. Experții consideră că acest lucru se datorează politicii fiscale echilibrate și eforturilor consolidate alte autorităților în combaterea pieței negre de produse de tutun.

#produse de tutun #europol #taxe #raport #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.