Jaf legalizat! SUA cere tot – petrol, gaze, căi ferate. Ucraina ripostează: Nu suntem de vânzare

28 Mart. 2025, 10:17
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
28 Mart. 2025, 10:17 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ucraina nu va semna în viitorul apropiat noul acord privind resursele minerale propus de Statele Unite, considerând că proiectul este „nedrept” și echivalează cu „un jaf”, relatează Financial Times, citând trei oficiali ucraineni de rang înalt.

Potrivit surselor citate, autoritățile de la Kiev au angajat o echipă de consultanți juridici internaționali pentru a analiza în detaliu documentul propus de Washington și pentru a pregăti un contra-proiect.

Acordul american propus vine în locul unui aranjament negociat în februarie, dar niciodată semnat, din cauza tensiunilor politice dintre președinții Volodimir Zelenski și Donald Trump. Noul proiect extinde semnificativ obiectul înțelegerii inițiale: include toate resursele minerale (inclusiv petrol și gaze naturale) de pe întreg teritoriul Ucrainei, dar și infrastructura-cheie — căi ferate, conducte, porturi și rafinării.

Potrivit Bloomberg, administrația Trump cere „dreptul de primă ofertă” pentru investiții în orice proiect de infrastructură sau exploatare a resurselor din Ucraina. Mai mult, SUA ar urma să primească întreaga profitabilitate a acestor proiecte, plus 4% dobândă anuală până la recuperarea investițiilor.

Acordul prevede și crearea unui Fond Special de Reconstrucție, care ar fi controlat de Corporația Internațională pentru Finanțare a Dezvoltării din SUA. Ucraina ar trebui să redirecționeze 50% din veniturile generate de noile proiecte de infrastructură și extracție în acest fond. De asemenea, ajutoarele și sprijinul acordate Kievului începând din februarie 2022 vor fi contabilizate drept contribuții americane în cadrul fondului.

Documentul nu menționează explicit un drept de proprietate american asupra infrastructurii nucleare a Ucrainei, însă autoritățile de la Kiev se tem că acest subiect va fi reluat ulterior.

Oficialii ucraineni consideră că acordul, în forma actuală, ar putea submina suveranitatea națională, ar transfera profiturile în afara țării și ar crește dependența Ucrainei de Statele Unite.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat că textul acordului necesită o analiză amănunțită:

„Este prea devreme să vorbim despre un acord, mai ales că propunerea a fost modificată de mai multe ori. Nu vrem să dăm semnale greșite care să determine Statele Unite să-și reducă sprijinul militar sau schimbul de informații”, a subliniat liderul de la Kiev.
De cealaltă parte, Departamentul Trezoreriei al SUA a transmis pentru Bloomberg că Washingtonul rămâne ferm angajat în încheierea rapidă a acestui acord. Recent, secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessant, afirma că documentul ar putea fi semnat chiar săptămâna viitoare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.