Miliardarul rus Valeri Kogan, fostul co-proprietar Domodedovo, își vinde cu discount „Versailles-ul” din New York

31 Mart. 2025, 17:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
31 Mart. 2025, 17:11 // Actual //  Ursu Victor

Fostul co-proprietar al aeroportului „Domodedovo”, miliardarul rus Valeri Kogan, își lichidează rapid proprietățile de lux din străinătate. Ultimul activ important vândut este un apartament spectaculos în emblematicul hotel Plaza din New York. Inițial listată pentru 50 de milioane de dolari, proprietatea a ajuns să fie scoasă la vânzare pentru doar 23 de milioane, potrivit publicației New Post. Tranzacția se află în faza finală, însă numele cumpărătorului și suma exactă nu au fost dezvăluite.

Locuința, situată la etajul 10 al clădirii de pe celebra Fifth Avenue, are o suprafață de 492 metri pătrați, patru dormitoare, patru băi și o mică turelă în stil castel. Interiorul este descris de agenții imobiliari drept un „Versailles extrem”, cu finisaje din aur de 24 de carate, piatră naturală prețioasă, tencuială venețiană, tavane boltite, candelabre de cristal, mobilier făcut la comandă și vedere panoramică asupra Central Park.

Kogan pare să-și continue astfel „maratonul vânzărilor” început după invazia Rusiei în Ucraina din 2022. La începutul lunii martie, el a vândut un alt apartament în clădirea exclusivistă 15 Central Park West pentru 33,89 milioane de dolari – de asemenea, la un preț aproape la jumătate față de cel inițial. Interiorul acelui imobil includea un șemineu din malahit, mese din onix, uși vitrate și decorațiuni aurite.

În 2023, el a renunțat și la reședința de vară din Greenwich, Connecticut, vândută cu 10,4 milioane de dolari. Iar în Israel, familia Kogan și-a lichidat un penthouse din Tel Aviv pentru 33 de milioane, în condițiile în care prețul cerut inițial era dublu. În prezent, cel mai valoros activ rămas este un palat baroc din Caesarea, scos la vânzare pentru 149,5 milioane de dolari (față de 259 milioane inițial), cu o suprafață de 7.000 mp și decoruri fastuoase – coloane de marmură, candelabre imense și abundență de aur.

Deși nu se află sub sancțiuni internaționale, averea lui Valeri Kogan, estimată de Forbes la 2,5 miliarde de dolari, se află sub presiune. În Rusia, autoritățile au început o anchetă privind privatizarea aeroportului Domodedovo. În ianuarie 2025, un tribunal din regiunea Moscovei a dispus instituirea administrării externe asupra aeroportului și a pus sechestru pe activele grupului „Domodedovo”, inclusiv pe cele deținute de Kogan și partenerul său Dmitri Kamenskii – un posibil pas spre re-naționalizarea infrastructurii aeriene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!