Statul a vândut, dar nu a predat! Afacere energetică de 30 MW, blocată de clanuri și judecători controversați

06 Mai 2025, 13:43
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
06 Mai 2025, 13:43 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Un caz de blocare instituțională a unei investiții energetice strategice în Republica Moldova este semnalat public de Mihail Stratan, președintele ECOENERGETICA și administrator al companiei Sarco Engineering S.R.L., într-o scrisoare publică adresată președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu.

Potrivit documentului, Sarco Engineering a achiziționat în mod legal, printr-o licitație publică organizată de lichidatorul Băncii Sociale, activele Combinatului de Prelucrare a Lemnului din Bălți, cu intenția de a construi o stație de cogenerare de 30 MW. Deși suma de peste 12 milioane de lei a fost achitată integral încă din 2021, autoritățile refuză predarea-primirea bunului, iar investiția este complet blocată.

Proiectul energetic ar fi generat locuri de muncă și economii de peste 300 milioane de lei pentru consumatorii finali. În schimb, Stratan acuză că este victima unei „scheme infracționale de insolvabilitate fictivă”, pusă în mișcare de așa-numitul „Clan Melnic”, acționarii majoritari ai combinatului, care ar încerca să recupereze bunurile adjudecate de Sarco folosind instanțele judecătorești.

În centrul acuzațiilor se află Judecătoria Bălți și în special vicepreședintele instanței, judecătorul Valeriu Pădurari, despre care autorul scrisorii susține că a emis peste zece hotărâri împotriva investitorului, unele deja anulate în apel. Stratan afirmă că aceste acțiuni ar fi posibile cu protecție din partea unor persoane influente din sistemul judiciar și CSM.

Totodată, fondatorul Sarco Engineering avertizează că statul riscă să nu recupereze niciun leu din prejudiciul fraudei bancare, întrucât banii achitați rămân blocați într-un cont. El a cerut deschiderea unei anchete publice și imparțiale, garantarea dreptului de proprietate și tragerea la răspundere a celor implicați.

În lipsa unui răspuns adecvat, Stratan anunță că va sesiza Curtea Europeană a Drepturilor Omului, ceea ce ar putea expune Republica Moldova unei noi condamnări internaționale și unor pierderi financiare suportate din bugetul public.

„Nu e vorba doar de o investiție energetică, ci de credibilitatea statului în fața propriilor cetățeni și a mediului de afaceri”, a declarat Stratan, îndemnând și alți investitori afectați de blocaje similare să iasă public.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.