Statul a vândut, dar nu a predat! Afacere energetică de 30 MW, blocată de clanuri și judecători controversați

Un caz de blocare instituțională a unei investiții energetice strategice în Republica Moldova este semnalat public de Mihail Stratan, președintele ECOENERGETICA și administrator al companiei Sarco Engineering S.R.L., într-o scrisoare publică adresată președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu.

Potrivit documentului, Sarco Engineering a achiziționat în mod legal, printr-o licitație publică organizată de lichidatorul Băncii Sociale, activele Combinatului de Prelucrare a Lemnului din Bălți, cu intenția de a construi o stație de cogenerare de 30 MW. Deși suma de peste 12 milioane de lei a fost achitată integral încă din 2021, autoritățile refuză predarea-primirea bunului, iar investiția este complet blocată.

Proiectul energetic ar fi generat locuri de muncă și economii de peste 300 milioane de lei pentru consumatorii finali. În schimb, Stratan acuză că este victima unei „scheme infracționale de insolvabilitate fictivă”, pusă în mișcare de așa-numitul „Clan Melnic”, acționarii majoritari ai combinatului, care ar încerca să recupereze bunurile adjudecate de Sarco folosind instanțele judecătorești.

În centrul acuzațiilor se află Judecătoria Bălți și în special vicepreședintele instanței, judecătorul Valeriu Pădurari, despre care autorul scrisorii susține că a emis peste zece hotărâri împotriva investitorului, unele deja anulate în apel. Stratan afirmă că aceste acțiuni ar fi posibile cu protecție din partea unor persoane influente din sistemul judiciar și CSM.

Totodată, fondatorul Sarco Engineering avertizează că statul riscă să nu recupereze niciun leu din prejudiciul fraudei bancare, întrucât banii achitați rămân blocați într-un cont. El a cerut deschiderea unei anchete publice și imparțiale, garantarea dreptului de proprietate și tragerea la răspundere a celor implicați.

În lipsa unui răspuns adecvat, Stratan anunță că va sesiza Curtea Europeană a Drepturilor Omului, ceea ce ar putea expune Republica Moldova unei noi condamnări internaționale și unor pierderi financiare suportate din bugetul public.

„Nu e vorba doar de o investiție energetică, ci de credibilitatea statului în fața propriilor cetățeni și a mediului de afaceri”, a declarat Stratan, îndemnând și alți investitori afectați de blocaje similare să iasă public.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cogenerare #Energie #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dependența Europei de combustibilii fosili importanți rămâne una dintre cele mai mari vulnerabilități economice și afectează direct stabilitatea prețurilor și complică misiunea băncilor centrale, avertizează Banca Centrală Europeană.

Potrivit analizei, volatilitatea prețurilor la energie din ultimii ani a dus la pierderi de resurse pentru statele europene, a forțat intervenții de urgență și a pus presiune pe finanțele publice. În același timp, aceste șocuri repetate îngreunează menținerea stabilității prețurilor principalul obiectiv al BCE.

Europa rămâne una dintre cele mai dependente economii dezvoltate de importurile de combustibili fosili. Această vulnerabilitate a devenit evidentă după declanșarea războiului ruso-ucrainean, când inflația în zona euro a atins 10,6% în octombrie 2022, fenomen descris de analiști drept „inflație fosilă”.

Noile tensiuni geopolitice, inclusiv conflictul din Orientul Mijlociu, au provocat un nou val de scumpiri la energie. Conform prognozelor BCE, acest lucru va duce la creșterea inflației și la încetinirea economiei europene în 2026.

Instituția subliniază dilema dificilă cu care se confruntă: majorarea dobânzilor pentru combaterea inflației poate încetini economia, în timp ce relaxarea politicii monetare riscă să mențină inflația la un nivel ridicat. Președinta BCE, Christine Lagarde, a avertizat recent că crizele energetice repetate pun sub semnul întrebării eficiența instrumentelor clasice de politică monetară.

În acest context, reducerea dependenței de combustibili fosili devine o prioritate strategică. BCE consideră că accelerarea tranziției către energie curată ar diminua legătura dintre prețurile interne și volatilitatea piețelor globale.

Exemplul Spaniei arată beneficiile acestor investiții: potrivit estimărilor, prețurile angro la electricitate la începutul anului 2024 au fost cu aproximativ 40% mai mici decât ar fi fost fără extinderea energiei eoliene și solare.

Totuși, tranziția necesită investiții masive. Comisia Europeană estimează că, în perioada 2026–2030, ar fi necesare circa 660 de miliarde de euro anual. În prezent, Europa cheltuie deja aproximativ 400 de miliarde de euro pe an pentru importul de combustibili fosili.

Pe termen lung însă, energia regenerabilă devine mai ieftină, deoarece costurile de producție sunt mai reduse după dezvoltarea infrastructurii. Analizele arată că fiecare euro investit în energie sustenabilă poate genera câștiguri semnificative.