În timpul vizitei președintelui Xi Jinping la Moscova, liderii Chinei și Rusiei au convenit să reia discuțiile privind construcția controversatului gazoduct „Puterea Siberiei-2”. Deși Vladimir Putin încearcă de ani de zile să convingă Beijingul să achiziționeze suplimentar 50 de miliarde de metri cubi de gaz anual, discuțiile s-au blocat constant, mai ales din cauza pretențiilor Chinei privind un preț echivalent cu cel practicat pe piața internă rusească, scrie Bloomberg.
Totuși, potrivit agenției Bloomberg, în contextul actual al războiului comercial dintre SUA și China, Beijingul ar fi gata să negocieze un preț mai apropiat de cel al gazului livrat în prezent prin gazoductul „Puterea Siberiei”. Această flexibilizare vine în momentul în care China a renunțat practic la achiziția de GNL american, iar Rusia caută cu disperare să înlocuiască piața europeană pierdută.
Proiectul „Puterea Siberiei-2” ar urma să transporte gaze din zăcământul Iamal, anterior destinat Europei, până în China, via Mongolia. Totuși, partea chineză insistă ca ruta să fie directă, similară cu „Puterea Siberiei 1”, care funcționează din 2019 și atinge o capacitate de 38 miliarde metri cubi pe an.
În ciuda reluării discuțiilor, nu este așteptată semnarea vreunui acord în timpul actualei vizite, spun sursele Bloomberg. În 2023, președintele Gazprom nici măcar nu l-a însoțit pe Putin la Beijing, un gest considerat simbolic pentru scepticismul Chinei față de așa-zisul „parteneriat fără limite” cu Moscova.
Între timp, Gazprom se confruntă cu o criză financiară majoră: exporturile în Europa și Turcia ar putea scădea la 40 miliarde metri cubi în 2025 (față de peste 150 miliarde înainte de invazia Ucrainei). În plus, UE intenționează să renunțe complet la gazul rusesc până în 2027, accelerând astfel declinul companiei. Estimările indică faptul că în perioada 2025–2034, Gazprom va acumula un deficit bugetar de 15 trilioane ruble (aproape 179 miliarde dolari).
