Trump ajunge în Balcani! fost avanpost militar devine stațiune de lux pentru elitele globale

Autoritățile din Albania au aprobat preliminar construirea unui complex turistic de lux pe insula Sazan, un fost avanpost militar sovietic, într-un proiect de 1,4 miliarde de euro inițiat de Jared Kushner, ginerele fostului președinte american Donald Trump. Premierul albanez Edi Rama a confirmat informația într-un interviu acordat postului A2 CNN, menționând că aprobarea finală depinde de depunerea unui dosar complet, care să includă planuri tehnice, studii de impact de mediu și evaluări teritoriale.

Insula Sazan, cu o suprafață de 45 de hectare, este în continuare clasificată oficial drept zonă militară, dar va fi transformată într-un paradis turistic exclusivist. Proiectul a fost declarat „investiție strategică” încă din luna ianuarie de către Agenția albaneză pentru Dezvoltarea Investițiilor (AIDA), semnalând sprijinul politic major din partea guvernului de la Tirana.

Administrarea resortului va fi asigurată de Aman Resorts, un lanț hotelier elvețian de lux deținut de omul de afaceri rus Vladislav Doronin, supranumit de presa internațională „James Bondul rus” pentru discreția și stilul său de viață opulent. Rețeaua Aman operează peste 30 de hoteluri în 20 de țări, iar o noapte de cazare poate costa până la 1.400 de dolari, în timp ce închirierea unei vile ajunge la 50.000 de dolari. Printre clienții celebri ai Aman se numără Bill Gates, Mark Zuckerberg, familia Kardashian, Angelina Jolie, David Beckham și Tom Hanks.

Acesta nu este singurul proiect imobiliar pe care Kushner îl dezvoltă în regiune. În Serbia, el pregătește reconversia clădirii fostului Minister al Apărării al Iugoslaviei, bombardată de NATO în 1999. Pe locul ruinelor va fi construit un hotel premium și un memorial dedicat victimelor conflictului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.