Trump ajunge în Balcani! fost avanpost militar devine stațiune de lux pentru elitele globale

Autoritățile din Albania au aprobat preliminar construirea unui complex turistic de lux pe insula Sazan, un fost avanpost militar sovietic, într-un proiect de 1,4 miliarde de euro inițiat de Jared Kushner, ginerele fostului președinte american Donald Trump. Premierul albanez Edi Rama a confirmat informația într-un interviu acordat postului A2 CNN, menționând că aprobarea finală depinde de depunerea unui dosar complet, care să includă planuri tehnice, studii de impact de mediu și evaluări teritoriale.

Insula Sazan, cu o suprafață de 45 de hectare, este în continuare clasificată oficial drept zonă militară, dar va fi transformată într-un paradis turistic exclusivist. Proiectul a fost declarat „investiție strategică” încă din luna ianuarie de către Agenția albaneză pentru Dezvoltarea Investițiilor (AIDA), semnalând sprijinul politic major din partea guvernului de la Tirana.

Administrarea resortului va fi asigurată de Aman Resorts, un lanț hotelier elvețian de lux deținut de omul de afaceri rus Vladislav Doronin, supranumit de presa internațională „James Bondul rus” pentru discreția și stilul său de viață opulent. Rețeaua Aman operează peste 30 de hoteluri în 20 de țări, iar o noapte de cazare poate costa până la 1.400 de dolari, în timp ce închirierea unei vile ajunge la 50.000 de dolari. Printre clienții celebri ai Aman se numără Bill Gates, Mark Zuckerberg, familia Kardashian, Angelina Jolie, David Beckham și Tom Hanks.

Acesta nu este singurul proiect imobiliar pe care Kushner îl dezvoltă în regiune. În Serbia, el pregătește reconversia clădirii fostului Minister al Apărării al Iugoslaviei, bombardată de NATO în 1999. Pe locul ruinelor va fi construit un hotel premium și un memorial dedicat victimelor conflictului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.