Trump ajunge în Balcani! fost avanpost militar devine stațiune de lux pentru elitele globale

Autoritățile din Albania au aprobat preliminar construirea unui complex turistic de lux pe insula Sazan, un fost avanpost militar sovietic, într-un proiect de 1,4 miliarde de euro inițiat de Jared Kushner, ginerele fostului președinte american Donald Trump. Premierul albanez Edi Rama a confirmat informația într-un interviu acordat postului A2 CNN, menționând că aprobarea finală depinde de depunerea unui dosar complet, care să includă planuri tehnice, studii de impact de mediu și evaluări teritoriale.

Insula Sazan, cu o suprafață de 45 de hectare, este în continuare clasificată oficial drept zonă militară, dar va fi transformată într-un paradis turistic exclusivist. Proiectul a fost declarat „investiție strategică” încă din luna ianuarie de către Agenția albaneză pentru Dezvoltarea Investițiilor (AIDA), semnalând sprijinul politic major din partea guvernului de la Tirana.

Administrarea resortului va fi asigurată de Aman Resorts, un lanț hotelier elvețian de lux deținut de omul de afaceri rus Vladislav Doronin, supranumit de presa internațională „James Bondul rus” pentru discreția și stilul său de viață opulent. Rețeaua Aman operează peste 30 de hoteluri în 20 de țări, iar o noapte de cazare poate costa până la 1.400 de dolari, în timp ce închirierea unei vile ajunge la 50.000 de dolari. Printre clienții celebri ai Aman se numără Bill Gates, Mark Zuckerberg, familia Kardashian, Angelina Jolie, David Beckham și Tom Hanks.

Acesta nu este singurul proiect imobiliar pe care Kushner îl dezvoltă în regiune. În Serbia, el pregătește reconversia clădirii fostului Minister al Apărării al Iugoslaviei, bombardată de NATO în 1999. Pe locul ruinelor va fi construit un hotel premium și un memorial dedicat victimelor conflictului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova vrea să-și consolideze legăturile energetice cu Ucraina prin construcția unui al doilea circuit al liniei electrice Bălți–Dnestrovsk, proiect care ar putea majora cu aproximativ 500 MW capacitatea de schimb de energie electrică dintre cele două țări. Subiectul a fost discutat la Kiev de premierul Vasile Tofan și omologul său ucrainean, Sergii Koretskyi.

Potrivit informațiilor prezentate după întrevedere, cei doi oficiali au abordat consolidarea interconexiunilor electrice, dar și extinderea cooperării în sectorul gazelor naturale. O prioritate o reprezintă accelerarea semnării unui memorandum de înțelegere între operatorii sistemelor de transport al energiei electrice, Moldelectrica și Ukrenergo.

Unul dintre proiectele discutate vizează pregătirea celui de-al doilea circuit al liniei Bălți–Dnestrovsk, care ar urma să suplimenteze infrastructura existentă și să ofere o capacitate mai mare pentru schimburile transfrontaliere de electricitate.

Conform estimărilor prezentate, noua conexiune ar putea adăuga aproximativ 500 MW la capacitatea de schimb dintre Republica Moldova și Ucraina. Aceasta nu înseamnă automat un import suplimentar permanent de 500 MW, ci posibilitatea tehnică de a transporta volume mai mari de energie, în funcție de disponibilitatea producției, condițiile de exploatare și capacitățile efectiv alocate.

În prezent, după cum arată harta rețelelor electrice publicată de Moldelectrica, nordul Republicii Moldova este conectat la sistemul ucrainean prin linia de înaltă tensiune de 330 kV Bălți–Dnestrovsk. Aceasta reprezintă una dintre legăturile energetice transfrontaliere ale țării.

Totodată, infrastructura energetică a Republicii Moldova include linia de 400 kV Vulcănești–Isaccea, care asigură conexiunea cu România, precum și mai multe linii de 330 kV care traversează teritoriul țării și conectează principalele noduri energetice.

Datele operative afișate de Moldelectrica indică un consum al sistemului de aproximativ 894 MW, în timp ce producția internă era de circa 237 MW. Diferența era acoperită prin schimburile transfrontaliere de energie electrică. La momentul respectiv, fluxul net indicat pe interconexiunea cu România era de aproximativ 695 MW, iar cel cu Ucraina, de circa 38 MW în sens opus.