Inflația scade, tensiunile cresc! Moldova în fața unei furtuni globale

13 Mai 2025, 14:42
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
13 Mai 2025, 14:42 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Națională a Moldovei (BNM) anticipează o inversare a traiectoriei inflației începând cu trimestrul II al anului 2025, urmată de o tendință descendentă moderată pe parcursul perioadei de prognoză. Estimările apar în cadrul celei mai recente runde de prognoză publicate de instituție, într-un context internațional marcat de incertitudini majore și tensiuni comerciale în creștere.

Deși rata anuală a inflației a crescut la 8,8% în martie 2025, se estimează că începând cu trimestrul II inflația va intra pe o traiectorie descendentă, urmând să revină în intervalul țintit de 5% ±1,5 p.p. spre sfârșitul anului.

Creșterea recentă a inflației este explicată, în principal, prin majorările de tarife reglementate la gaz, energie electrică și termică, iar eliminând acest impact temporar, inflația ar fi fost de doar 6,3%, deci în limitele normale. BNM a reacționat prompt prin ajustări ale ratei de bază pentru a reduce presiunile inflaționiste, iar măsurile își fac deja simțite efectele.

Potrivit BNM, inflația anuală se va menține peste limita superioară a intervalului de variație în primele două trimestre ale prognozei, dar va reveni în intervalul țintit începând cu trimestrul IV 2025, menținându-se acolo până la finalul perioadei analizate.

Factori externi care ar putea influența inflația sunt: tarifele comerciale impuse de administrația Trump și amânarea acestora pentru 90 de zile au amplificat incertitudinile legate de comerțul internațional, negocierile de pace stagnante în Ucraina și creșterea cheltuielilor militare în Europa sporesc tensiunile geopolitice, industria europeană continuă să încetinească, iar politicile fiscale așteptate în UE vor avea un impact semnificativ asupra evoluției prețurilor și piața energetică globală rămâne volatilă, sub influența deciziilor OPEC+ și a capacității statelor europene de a-și umple rezervele de gaz până la iarnă.

BNM susține că inflația de bază va scădea în primul trimestru de prognoză, apoi va rămâne relativ stabilă până în trimestrul I 2026, urmând o tendință ușor descendentă. Prețurile la produsele alimentare vor continua să crească în primul trimestru, se vor diminua până în prima jumătate a anului viitor, apoi vor crește din nou spre sfârșitul perioadei de prognoză. Prețurile reglementate vor avea o traiectorie stabilă, cu o diminuare notabilă în trimestrul I 2027. Prețurile la combustibili vor scădea în 2025 și prima parte din 2026, revenind pe creștere abia în a doua jumătate a anului 2026.

BNM prevede că cererea agregată va rămâne negativă pe tot parcursul perioadei de prognoză, din cauza condițiilor monetare reale restrictive și a slăbirii cererii externe. Totuși, un impuls fiscal pozitiv în primele trei trimestre și în ultimul trimestru al perioadei va contribui la atenuarea acestei presiuni negative.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Iun. 2026, 13:48
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Iun. 2026, 13:48 // Actual //  Ursu Victor

Creșterea prețurilor la apartamentele noi duce inevitabil la scumpirea locuințelor de pe piața secundară, chiar dacă acestea au fost construite în urmă cu zeci de ani. Explicația ține de modul în care funcționează piața imobiliară, susține economistul Veaceslav Ioniță într-o analiză dedicată evoluției prețurilor la locuințe.

Potrivit acestuia, mulți oameni înțeleg de ce se scumpesc apartamentele noi atunci când cresc costurile materialelor de construcție, ale energiei sau ale forței de muncă, însă se întreabă de ce cresc și prețurile apartamentelor vechi.

„Piața apartamentelor noi și cea a apartamentelor vechi funcționează ca două vase comunicante”, afirmă economistul.

Primul mecanism care explică această legătură este așa-numitul „coeficient de conversie”. În Republica Moldova, majoritatea cumpărătorilor de locuințe noi își vând mai întâi apartamentele vechi pentru a finanța achiziția unei locuințe moderne.

Potrivit datelor analizate de Ioniță, raportul dintre cele două piețe s-a stabilizat în ultimii ani la aproximativ 1,5 metri pătrați de locuință veche pentru un metru pătrat de locuință nouă. Astfel, atunci când apartamentele noi se scumpesc, proprietarii apartamentelor vechi sunt tentați să majoreze și ei prețurile pentru a putea face trecerea către o locuință nouă.

Un al doilea factor este efectul de substituție. În perioadele de creșteri accelerate ale prețurilor, o parte dintre cumpărătorii care intenționau să achiziționeze locuințe noi renunță la această opțiune și se orientează spre piața secundară.

Potrivit economistului, atunci când mii de cumpărători fac simultan această alegere, cererea pentru apartamentele vechi crește puternic, iar acestea se pot scumpi chiar mai rapid decât locuințele noi.

„Dacă apartamentele noi se scumpesc cu 10%, cele vechi se pot scumpi cu 12-14%”, explică Veaceslav Ioniță.

Fenomenul funcționează și în sens invers. Atunci când prețurile locuințelor noi se stabilizează sau încep să scadă, o parte dintre cumpărători revin pe piața primară, ceea ce reduce presiunea asupra pieței secundare și temperează creșterea prețurilor la apartamentele vechi.

Economistul atrage atenția și asupra unui aspect mai puțin discutat: o parte din creșterea prețurilor imobiliare este explicată de deprecierea valorii banilor.

În acest context, Ioniță oferă un exemplu sugestiv: un apartament obișnuit de aproximativ 70 de metri pătrați din Chișinău valorează astăzi aproximativ un kilogram de aur, iar această relație s-a menținut relativ constantă în ultimele decenii.

În concluzie, economistul susține că piața apartamentelor noi și cea a apartamentelor vechi sunt strâns legate prin mecanisme economice care fac ca orice modificare importantă de preț într-un segment să se transmită rapid și în celălalt.