Inflația scade, tensiunile cresc! Moldova în fața unei furtuni globale

Banca Națională a Moldovei (BNM) anticipează o inversare a traiectoriei inflației începând cu trimestrul II al anului 2025, urmată de o tendință descendentă moderată pe parcursul perioadei de prognoză. Estimările apar în cadrul celei mai recente runde de prognoză publicate de instituție, într-un context internațional marcat de incertitudini majore și tensiuni comerciale în creștere.

Deși rata anuală a inflației a crescut la 8,8% în martie 2025, se estimează că începând cu trimestrul II inflația va intra pe o traiectorie descendentă, urmând să revină în intervalul țintit de 5% ±1,5 p.p. spre sfârșitul anului.

Creșterea recentă a inflației este explicată, în principal, prin majorările de tarife reglementate la gaz, energie electrică și termică, iar eliminând acest impact temporar, inflația ar fi fost de doar 6,3%, deci în limitele normale. BNM a reacționat prompt prin ajustări ale ratei de bază pentru a reduce presiunile inflaționiste, iar măsurile își fac deja simțite efectele.

Potrivit BNM, inflația anuală se va menține peste limita superioară a intervalului de variație în primele două trimestre ale prognozei, dar va reveni în intervalul țintit începând cu trimestrul IV 2025, menținându-se acolo până la finalul perioadei analizate.

Factori externi care ar putea influența inflația sunt: tarifele comerciale impuse de administrația Trump și amânarea acestora pentru 90 de zile au amplificat incertitudinile legate de comerțul internațional, negocierile de pace stagnante în Ucraina și creșterea cheltuielilor militare în Europa sporesc tensiunile geopolitice, industria europeană continuă să încetinească, iar politicile fiscale așteptate în UE vor avea un impact semnificativ asupra evoluției prețurilor și piața energetică globală rămâne volatilă, sub influența deciziilor OPEC+ și a capacității statelor europene de a-și umple rezervele de gaz până la iarnă.

BNM susține că inflația de bază va scădea în primul trimestru de prognoză, apoi va rămâne relativ stabilă până în trimestrul I 2026, urmând o tendință ușor descendentă. Prețurile la produsele alimentare vor continua să crească în primul trimestru, se vor diminua până în prima jumătate a anului viitor, apoi vor crește din nou spre sfârșitul perioadei de prognoză. Prețurile reglementate vor avea o traiectorie stabilă, cu o diminuare notabilă în trimestrul I 2027. Prețurile la combustibili vor scădea în 2025 și prima parte din 2026, revenind pe creștere abia în a doua jumătate a anului 2026.

BNM prevede că cererea agregată va rămâne negativă pe tot parcursul perioadei de prognoză, din cauza condițiilor monetare reale restrictive și a slăbirii cererii externe. Totuși, un impuls fiscal pozitiv în primele trei trimestre și în ultimul trimestru al perioadei va contribui la atenuarea acestei presiuni negative.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #inflație #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se transformă treptat dintr-o țară în care domina consumul de ceai într-una în care cafeaua ocupă un loc tot mai important în viața cotidiană. Consumul anualizat de cafea boabe și măcinată a depășit, în primul trimestru al anului 2026, pragul de 200 de cești pentru fiecare persoană adultă, potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță.

Economistul estimează că, până la sfârșitul anului, consumul ar putea trece de 210 cești per adult. Evoluția este spectaculoasă în comparație cu anii precedenți: în 2020 se consumau aproximativ 99 de cești, iar în 2015 – doar 41.

Astfel, consumul actual este de peste două ori mai mare decât acum cinci-șase ani și de aproape cinci ori mai ridicat decât în urmă cu un deceniu.

Diferența față de începutul anilor 2000 este și mai pronunțată. Potrivit estimărilor economistului, în anul 2000 consumul de cafea boabe și măcinată era echivalentul unei singure cești pe an pentru fiecare adult. Într-un sfert de secol, cafeaua a trecut astfel de la statutul unui produs marginal la unul consumat în mod obișnuit.

Creșterea continuă în pofida scumpirii puternice a cafelei importate. În anul 2024, prețul mediu de import era de aproximativ nouă dolari pentru un kilogram, iar în trimestrul al treilea din 2025 acesta ajunsese la 13,56 dolari. În anumite perioade, majorarea anuală s-a apropiat de 50%.

În primul trimestru din 2026, creșterea anuală a prețului de import a fost estimată la aproximativ 37%, unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimii 25 de ani.

„Prețul crește, dar moldovenii beau tot mai multă cafea”, constată Veaceslav Ioniță. În opinia sa, tendința arată că nu mai este vorba doar despre consumul unui produs alimentar, ci despre o schimbare de comportament și de cultură.

Cu toate acestea, Republica Moldova rămâne sub media mondială, estimată la aproximativ 290 de cești per adult anual. Dacă ritmul actual de creștere se va menține, țara noastră ar putea ajunge în câțiva ani la media globală. Distanța față de statele europene cu o cultură veche a cafelei rămâne însă mare, consumul depășind în unele dintre acestea 1.000 de cești anual.

Economistul explică ascensiunea cafelei prin influența diasporei, dezvoltarea sectorului HoReCa și răspândirea cafenelelor. Moldovenii care au locuit și au muncit în Italia, Portugalia, Franța sau Germania au adus acasă inclusiv obiceiurile de consum din aceste țări.

În același timp, cafeaua nu mai este băută doar dimineața, acasă. Aceasta este consumată la serviciu, în timpul întâlnirilor, în cafenele, la benzinării sau în drum spre muncă. La dezvoltarea pieței contribuie și răspândirea espressoarelor în gospodării, apariția cafenelelor specializate și dezvoltarea prăjitoriilor locale.

Ioniță precizează că analiza vizează doar cafeaua boabe și măcinată. Dacă ar fi luate în calcul și cafeaua solubilă, precum și preparatele pe bază de cafea, dimensiunea reală a consumului ar fi și mai mare.

„Moldova a descoperit cafeaua și se pare că nu mai vrea să renunțe la ea”, concluzionează economistul. Dacă tendința va continua, atingerea pragului de 300 de cești anual pentru fiecare adult nu mai pare un scenariu îndepărtat.