Inflația scade, tensiunile cresc! Moldova în fața unei furtuni globale

Banca Națională a Moldovei (BNM) anticipează o inversare a traiectoriei inflației începând cu trimestrul II al anului 2025, urmată de o tendință descendentă moderată pe parcursul perioadei de prognoză. Estimările apar în cadrul celei mai recente runde de prognoză publicate de instituție, într-un context internațional marcat de incertitudini majore și tensiuni comerciale în creștere.

Deși rata anuală a inflației a crescut la 8,8% în martie 2025, se estimează că începând cu trimestrul II inflația va intra pe o traiectorie descendentă, urmând să revină în intervalul țintit de 5% ±1,5 p.p. spre sfârșitul anului.

Creșterea recentă a inflației este explicată, în principal, prin majorările de tarife reglementate la gaz, energie electrică și termică, iar eliminând acest impact temporar, inflația ar fi fost de doar 6,3%, deci în limitele normale. BNM a reacționat prompt prin ajustări ale ratei de bază pentru a reduce presiunile inflaționiste, iar măsurile își fac deja simțite efectele.

Potrivit BNM, inflația anuală se va menține peste limita superioară a intervalului de variație în primele două trimestre ale prognozei, dar va reveni în intervalul țintit începând cu trimestrul IV 2025, menținându-se acolo până la finalul perioadei analizate.

Factori externi care ar putea influența inflația sunt: tarifele comerciale impuse de administrația Trump și amânarea acestora pentru 90 de zile au amplificat incertitudinile legate de comerțul internațional, negocierile de pace stagnante în Ucraina și creșterea cheltuielilor militare în Europa sporesc tensiunile geopolitice, industria europeană continuă să încetinească, iar politicile fiscale așteptate în UE vor avea un impact semnificativ asupra evoluției prețurilor și piața energetică globală rămâne volatilă, sub influența deciziilor OPEC+ și a capacității statelor europene de a-și umple rezervele de gaz până la iarnă.

BNM susține că inflația de bază va scădea în primul trimestru de prognoză, apoi va rămâne relativ stabilă până în trimestrul I 2026, urmând o tendință ușor descendentă. Prețurile la produsele alimentare vor continua să crească în primul trimestru, se vor diminua până în prima jumătate a anului viitor, apoi vor crește din nou spre sfârșitul perioadei de prognoză. Prețurile reglementate vor avea o traiectorie stabilă, cu o diminuare notabilă în trimestrul I 2027. Prețurile la combustibili vor scădea în 2025 și prima parte din 2026, revenind pe creștere abia în a doua jumătate a anului 2026.

BNM prevede că cererea agregată va rămâne negativă pe tot parcursul perioadei de prognoză, din cauza condițiilor monetare reale restrictive și a slăbirii cererii externe. Totuși, un impuls fiscal pozitiv în primele trei trimestre și în ultimul trimestru al perioadei va contribui la atenuarea acestei presiuni negative.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #inflație #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile turce analizează o propunere de a renunța la modelul de bufet „all-inclusive” din hoteluri pentru a reduce risipa alimentară. Potrivit Sabah, Consiliul pentru Politică Agricolă și Alimentară pregătește un raport pe această temă pentru președintele Recep Tayyip Erdoğan.

Conform unui raport al Fundației pentru Prevenirea Risipei în Turcia, în fiecare an, în această țară se irosesc, în medie, 23 de milioane de tone de alimente, iar aproximativ 35% din fructe și legume ajung la gunoi. Consiliul Prezidențial pentru Agricultură și Politici Alimentare a luat măsuri pentru a aborda această risipă, care duce și la creșterea inflației alimentare.

Micul dejun variat, o tendință care a fost foarte populară în ultimii ani, a devenit acum o problemă. Restaurantele care refuză să servească micul dejun pentru două persoane atunci când sunt trei la masă, comandând, în schimb, în funcție de numărul de invitați și impunând un mic dejun variat în consecință, sporesc risipa.

Ramazan Bingol, membru al Consiliului Prezidențial pentru Agricultură și Politici Alimentare, a declarat că 50% dintre aceste mese se irosesc.

„Această risipă este exacerbată de localurile care impun un număr fix de oaspeți. De exemplu, trei sau patru prieteni s-ar putea mulțumi cu un mic dejun mixt pentru două persoane, dar multe localuri impun un număr fix de oaspeți. Aduc mai multe preparate. Unele sunt luate de pe masă și nici nu sunt atinse măcar. Mâncarea pusă în farfurie, dar lăsată neatinsă, merge direct la gunoi”, a explicat el.

„Sistemul all-inclusive din hoteluri ar putea trece la un sistem a la carte. Oamenii comandă cât vor să mănânce. În loc să ia totul și să nu mănânce, pleacă de la masă cu produsele pe care le aleg și cu care își vor umple stomacul”, a mai spus el.

În mod similar, dacă există reglementări legale în restaurante și cafenele, nu se poate impune ocuparea unui loc. Trei persoane pot solicita un mic dejun mixt pentru două persoane, iar cinci sau șase persoane pot solicita un loc. Dacă locația nu permite acest lucru, clientul trebuie să raporteze situația Ministerului Comerțului, iar acesta va primi o amendă.

Raportul pe care Consiliul îl pregătește atrage atenția și asupra secțiunii dedicate animalelor fără stăpân. În raport se subliniază că nu ar trebui să se arunce mâncare pe străzi sub pretextul de a hrăni animalele. Ramazan Bingol explică faptul că acest lucru nu doar că poluează orașul, dar și contribuie la răspândirea bacteriilor, afirmând: „Animalele care consumă această mâncare se îmbolnăvesc și ele.”

„Străzile devin focare de infecție. Medicii veterinari primesc frecvent reclamații similare. În nicio țară europeană nu poți arunca mâncarea pentru a o da animalelor fără stăpân. Acest lucru perturbă echilibrul natural”, a spus el. Bingol a mai subliniat că resturile de mâncare și pâine ar trebui colectate și trimise la adăposturile de animale, adăugând: „Dar, bineînțeles, cel mai important lucru este să prevenim acest lucru”, a mai explicat el.

„Grâul produs aici cu mult efort, precum și munca fermierilor și brutarilor, se irosește. În timp ce agricultura se confruntă cu tot mai multe probleme, din cauza condițiilor climatice, noi aruncăm pâinea. Pentru a preveni acest lucru, ar trebui să existe limite, în special în ceea ce privește pâinea servită în restaurante”, a mai spus Bingol.