Schema benzinei! Un fost angajat Lukoil, patron de hotel în Chișinău, controlează reexporturile în Ucraina

Boom-ul reexporturilor petroliere din Republica Moldova s-a transformat într-o prăbușire spectaculoasă în 2024–2025, potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija. După ce în 2022 și 2023 Moldova devenise un punct-cheie pe harta logistică a regiunii, în special pentru aprovizionarea Ucrainei cu carburanți, situația s-a schimbat radical.

În 2023, valoarea totală a reexporturilor petroliere a atins un nivel record de aproape 398,8 milioane de dolari, însă în 2024 aceasta s-a prăbușit la doar 136,2 milioane de dolari – o scădere de 66%. Principalul motiv: scăderea bruscă a cererii pentru motorină, care s-a redus la doar 26,2 milioane dolari. În schimb, benzina a rezistat mai bine, cu un volum de 110 milioane dolari, însă chiar și aici tendința este descendentă: în primele patru luni din 2025, cantitatea reexportată a scăzut la 29,7 mii tone, semnalând o reorientare a partenerilor comerciali.

Prețurile au urmat aceeași traiectorie descendentă: de la un vârf de 18,10 lei/kg în mai 2024, la 14,52 lei/kg în primele luni din 2025, cu o corecție dramatică în aprilie – doar 13,12 lei/kg, adică o scădere de 26% față de aceeași lună a anului trecut. Marjele de profit s-au erodat semnificativ, de la 1,41 lei/kg în 2024 la doar 0,86 lei/kg în 2025, ceea ce a dus la o scădere a profitului brut de la 170,5 milioane lei în 2024 la 25,4 milioane lei în primele patru luni ale acestui an.

Piața reexporturilor este dominată de trei companii: „NAFTATRANS” S.R.L. (42,4% din total) (NAFTATRANS SRL, deținută majoritar de antreprenorul transnistrean Miroslav Scurtu și fondată în 2013, a devenit un jucător-cheie pe piața energetică din Moldova, cu afaceri de miliarde de lei. Scurtu, fost director în cadrul Lukoil Moldova și cetățean al regiunii transnistrene, a achiziționat în 2023 celebrul Hotel Dacia din Chișinău pentru 3,5 milioane de euro n.a), „AVANTE” S.R.L. (22,5%) și „ENERGOIL” S.R.L. (12,3%). Acestea au concentrat peste 77% din volumele tranzitate, în timp ce restul pieței este fragmentat între câțiva jucători marginali.

Benzina reexportată prin Moldova provine aproape exclusiv din România – 90% în 2024 și peste 93% în primele luni din 2025. Grecia și Ungaria au avut livrări marginale, dar au dispărut aproape complet în 2025.

„Cazul reexporturilor petroliere demonstrează cum cifrele spectaculoase din comerțul extern pot crea o imagine falsă despre starea economiei. Moldova nu a devenit un exportator de carburanți, ci doar a profitat de o oportunitate regională temporară. Acum, mirajul s-a risipit, iar țara a revenit la realitate”, avertizează Iurie Rija.

Economistul subliniază că această scădere a reexporturilor nu este un semnal de criză, ci o ajustare normală după o perioadă de dezechilibru. Totuși, prăbușirea profitabilității și concentrarea pieței în mâinile a trei companii mari ridică semne de întrebare asupra sustenabilității sectorului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reexport #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bill Gates, cofondatorul Microsoft și al cincilea cel mai bogat om din lume, a anunțat un plan ambițios: în următoarele două decenii, va dona aproape întreaga sa avere – estimată la 168 de miliarde de dolari – pentru cauze umanitare. Fondatorul Microsoft a declarat că dorește ca donațiile caritabile totale prin Fundația Gates să depășească 200 de miliarde de dolari, urmând ca organizația să-și încheie activitatea până în 2045.

„Oamenii vor spune multe lucruri despre mine când voi muri, dar sunt hotărât ca ‘a murit bogat’ să nu fie unul dintre ele”, a scris Gates pe blogul său personal. El consideră că acumularea uriașă de avere de către miliardari este o problemă gravă și a fost inspirat de avertismentele istorice ale magnatului Andrew Carnegie privind responsabilitatea socială a celor bogați.

Fundația Bill & Melinda Gates, creată în 2000, a donat deja peste 100 de miliarde de dolari pentru sănătatea globală, educație și lupta împotriva sărăciei. Totuși, Gates a avertizat că filantropia nu poate înlocui finanțările guvernamentale, criticând tăierile masive ale ajutoarelor externe operate de state precum SUA, Regatul Unit și Franța.

Gates l-a atacat frontal pe Elon Musk, acuzându-l că a contribuit la colapsul ajutorului umanitar internațional. În februarie, departamentul pentru „eficiență guvernamentală” condus de Musk a închis practic USAID, principala agenție americană de dezvoltare, responsabilă cu distribuirea a 42,5 miliarde de dolari în 2023 pentru asistență medicală, alimente și apă potabilă în țările sărace.

„Imaginea celui mai bogat om din lume contribuind la moartea celor mai săraci copii este una greu de acceptat”, a declarat Gates pentru Financial Times. Estimările inițiale ale USAID arată consecințe devastatoare: peste un milion de copii ar putea rămâne fără apărare în fața malnutriției severe, iar 166.000 de oameni riscă să moară din lipsă de medicamente esențiale, precum cele împotriva malariei.

Gates a amintit că în 2010 a lansat împreună cu Melinda French Gates și Warren Buffett inițiativa Giving Pledge, prin care miliardarii se angajează să doneze cel puțin jumătate din averile lor. Deși Elon Musk a semnat acest angajament, rămâne neclar dacă va respecta promisiunea. Potrivit Forbes, până acum Musk a donat efectiv mai puțin de 1% din averea sa, cu donații estimate la circa 620 de milioane de dolari.

„Un aspect aparte al Giving Pledge este că îl poți îndeplini și după moarte. Cine știe? Poate că va deveni un mare filantrop post-mortem”, a ironizat Gates.