Aur pe câmp, faliment în conturi: fermierii, furați pe față

28 Iun. 2025, 10:25
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
28 Iun. 2025, 10:25 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Recoltarea rapiței a început în sudul Republicii Moldova cu randamente peste așteptări, iar extinderea suprafețelor transformă această cultură în „vedeta” începutului de sezon, arată analiza semnată de economistul Iurie Rija. Primele tranzacții la Giurgiulești se situează între 8 300 și 8 500 lei/tonă, prețurile coborând spre 8 000–8 100 lei/tonă în nordul țării.

Deși Comisia Europeană anticipează pentru 2025 o recoltă comunitară de 18,8 milioane tone, observațiile din teren indică un potențial mai slab în unele state-cheie, ceea ce deschide „o fereastră de oportunitate” pentru producătorii moldoveni, subliniază Rija. În schimb, pentru floarea-soarelui cererea traderilor internaționali și a procesatorilor este aproape inexistentă, un semnal că presiunea pe prețuri se va intensifica odată cu apropierea noii campanii.

Economistul avertizează că, din cauza deficitului de spații de depozitare, traderii vor fi obligați să ridice marfa cel târziu până la 15–20 august. „Vor avea rezultate bune doar cei care achită integral la încărcare și dispun de infrastructură portuară; taxa de transbordare le anulează altora orice avantaj de preț”, explică Iurie Rija.

În paralel cu volatilitatea pieței, au proliferat tentativele de înșelăciune la achiziția de cereale. Rija recomandă fermierilor să lucreze exclusiv cu companii consacrate, iar în cazul partenerilor noi să condiționeze livrarea de prezența fizică la încărcare și plata imediată a lotului.

Pe ansamblu, sezonul agricol 2025/2026 debutează cu perspective bune la producție, dar cu „trei piedici majore” în calea profitabilității: prețuri de pornire modeste, costuri mari de transport și un curs valutar nefavorabil. „Doar strategia de vânzare bine calibrată poate transforma un câmp productiv într-un câștig real”, concluzionează economistul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Sept. 2026, 08:45
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
07 Sept. 2026, 08:45 // Actual //  Grîu Tatiana

În centrul Chișinăului se află unul dintre cele mai vechi și valoroase spații culturale ale Republicii Moldova: Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală. Fondat în anul 1889, este cel mai vechi muzeu din țară și unul dintre cele mai importante centre de cercetare și conservare a patrimoniului natural și etnografic.

Clădirea, proiectată de arhitectul Vladimir Țîganco, este una dintre cele mai originale construcții din Chișinău. Arhitectura sa este inspirată din stilul mauritan, specific țărilor islamice din nordul Africii. Fațada simetrică este decorată cu panouri policrome din maiolică, ferestre în formă de potcoavă și ornamente decorative. În interior, vizitatorii pot observa vitralii policrome și elemente epigrafice inspirate din arta orientală.

De-a lungul timpului, muzeul și-a extins domeniul de activitate. Dintr-un muzeu agricol, instituția a devenit un centru complex dedicat naturii, culturii tradiționale și evoluției societății pe teritoriul Basarabiei, iar mai târziu al Republicii Moldova.

Expoziția permanentă a muzeului poartă genericul „Natura. Omul. Cultura”. Amenajată pe o suprafață de peste 2000 de metri pătrați, aceasta prezintă evoluția lumii organice, relația dintre om și natură, utilizarea resurselor naturale și particularitățile mediului din Republica Moldova.

Unul dintre cele mai impresionante exponate este scheletul unui Deinotherium gigantissimum, descoperit în 1961 lângă satul Pripiceni-Rezeși. Cu o lungime de aproximativ șase metri și o înălțime de patru metri, acesta este unul dintre cele mai mari schelete ale acestei specii descoperite vreodată.

Colecțiile muzeului includ peste 200 de mii de piese: obiecte etnografice, costume tradiționale, covoare basarabene, colecții zoologice și botanice, dar și tezaure arheologice descoperite în diferite zone ale țării. Printre acestea se numără tezaurele de la Cărbuna, Valea-Rusului sau Lărguța, unde au fost găsite monede din secolul IV î.e.n. cu efigia regelui Macedoniei Filip al II-lea.

Pe teritoriul muzeului se află și o Grădină Botanică, amenajată încă din 1906. Aici sunt cultivate cele mai răspândite specii de plante, arbori și arbuști din Republica Moldova. În cadrul grădinii funcționează și un vivariu, unde pot fi văzute păsări rare, reptile și pești.

De mai bine de un secol, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală rămâne unul dintre cele mai importante centre științifice și culturale ale țării. Colecțiile sale spun povestea naturii și a tradițiilor moldovenești, iar fiecare sală îi poartă pe vizitatori într-o călătorie prin istoria și identitatea acestui spațiu. Muzeul poate fi vizitat de marți până miercuri între orele 10:00 și 18:00, iar de joi până duminică între orele 10:00 și 17:00.