Țara Bitcoin! Un om de afaceri a cumpărat o insulă și vrea să creeze un paradis pentru IT-iști

02 Iul. 2025, 15:05
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
02 Iul. 2025, 15:05 // Actual //  Ursu Victor

Balaji Srinivasan, un antreprenor și investitor indiano-american, a inițiat o școală pentru specialiști în tehnologie, care durează trei luni, pe o insulă privată lângă Singapore, pe care a cumpărat-o anul trecut cu Bitcoin și vrea s-o transforme într-un stat pentru specialiști în tehnologie.

Acest program servește drept teren de testare pentru viziunea sa asupra unui „Network State” descentralizat, cu prioritate digitală. Școala are ca scop promovarea inovației, adoptarea criptomonedelor și libertatea individuală, acționând ca un pilot pentru viitoarele comunități autoguvernate.

Inițiativa face parte din efortul său mai larg de a crea o națiune descentralizată, digitală, cunoscută sub numele de „Network State”. Proiectul a fost dezvăluit printr-o postare pe Instagram de către utilizatorul Nick Peterson, care participă la „Network School” – școala de trei luni inițiată de Srinivasan. Peterson a descris locația ca fiind o insulă privată, ce va servi drept teren de testare pentru viziunea pe termen lung a lui Srinivasan, potrivit Economic Times.

Balaji Srinivasan este un antreprenor și investitor în tehnologie de origine indiană. A co-fondat Counsyl, a fost Chief Technology Officer la Coinbase și partener general la firma de capital de risc Andreessen Horowitz.

Născut din părinți medici care au emigrat din Tamil Nadu în Statele Unite, Srinivasan deține diplome de master și doctorat în Inginerie Electrică de la Universitatea Stanford.

Srinivasan lucrează la construirea a ceea ce el numește un „Network State” – o comunitate globală, digitală, descentralizată, formată din persoane cu valori și scopuri comune. Aceste comunități sunt construite în jurul inovației, criptomonedelor, libertății individuale și progresului tehnologic.

Potrivit lui Srinivasan, scopul este de a „revigora democrația pentru era internetului” și de a promova „adevărul, sănătatea și prosperitatea” prin creștere personală, fizică și profesională. Valorile centrale ale inițiativei includ longevitatea, descentralizarea și educația.

Network School a fost lansată în septembrie 2024. Este concepută ca un program de trei luni, cu prezență fizică, pentru fondatori de startup-uri și persoane interesate de fitness. Școala acționează ca un pilot real pentru ambiția mai largă a lui Srinivasan de a dezvolta state de rețea care încep online și evoluează în comunități autoguvernate în lumea reală.

Într-o postare pe Substack publicată în august 2024, Srinivasan a dezvăluit că a achiziționat o insulă lângă Singapore pentru a lansa școala.

„Avem o insulă. Exact. Prin puterea Bitcoin, avem acum o insulă frumoasă lângă Singapore unde construim Network School”, a spus Srinivasan.

El a descris școala ca un loc pentru a dezvolta ceea ce el numește „talentul ascuns al lumii”.

Network School este văzută ca primul pas către construirea unei baze fizice pentru viziunea statului lui Srinivasan. Succesul acestui program pilot ar putea determina cum și unde vor prinde contur astfel de comunități digitale în viitor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.