Startupul-fantomă care l-a refuzat pe Zuckerberg vrea să convingă Google și Nvidia să parieze 32 miliarde de dolari

08 Iul. 2025, 12:22
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
08 Iul. 2025, 12:22 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Safe Superintelligence Inc. (SSI), laboratorul de cercetare lansat în iunie 2024 de Ilya Sutskever – fostul chief-scientist OpenAI – alături de Daniel Gross și Daniel Levy, a închis o nouă rundă de finanțare care duce capitalul atras la circa 2 miliarde $ și îi confirmă o evaluare de 32 miliarde $. Investitorii-ancoră sunt Alphabet (Google), prin divizia de cloud și unitățile TPU, și Nvidia, care furnizează GPU-urile H100 necesare antrenării modelelor gigantice.

Ascensiunea fulgerătoare vine după ce, în toamna lui 2024, Mark Zuckerberg a încercat să cumpere micul startup – pe atunci fără produs şi fără venit – cu o ofertă estimată de surse de piaţă la circa 14 miliarde $. Fondatorii au refuzat, invocând dorinţa de a rămâne independenţi; Meta a revenit în 2025 cu o propunere mai mare, apropiată de actuala evaluare, dar a fost respinsă din nou. Tentativa de preluare a fost confirmată ulterior de mai multe publicaţii de profil.

După eşecul tranzacţiei, Meta a pivotat: a cheltuit 14,3 miliarde $ pentru a recruta CEO-ul SSI, Daniel Gross, şi pe Alexandr Wang (Scale AI), într-un efort de a constitui propriul laborator „Superintelligence Labs”. Între timp, SSI îşi consolidează independenţa: Sutskever a preluat recent funcţia de CEO şi a anunţat că firma nu va lansa niciun produs comercial înainte de a demonstra „siguranţa superinteligenţei” – promisiune care îi diferenţiază de rivali precum OpenAI, Anthropic sau xAI.

Noua injecţie de capital şi accesul preferenţial la hardware-ul Google şi Nvidia plasează SSI în liga marilor jucători – fără să fi publicat încă un singur model. Refuzul iniţial de 14 miliarde $ pare, retrospectiv, o mişcare inspirată: valoarea companiei s-a dublat, iar controlul rămâne în mâinile fondatorilor. Într-o piaţă în care giganţii tehnologici aruncă sume record pe fuziuni şi salarii de nouă cifre, SSI devine exemplul perfect că, uneori, cea mai bună ofertă este cea pe care o refuzi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.