UE lovește în inima mașinii de investiții a Kremlinului: Fondul Suveran al lui Putin, pus pe lista neagră

Uniunea Europeană a anunțat sancționarea Fondului Rus pentru Investiții Directe (RFPI), considerat principalul fond suveran al Federației Ruse și un instrument-cheie în strategia economică a președintelui Vladimir Putin. Măsura vine în cadrul celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni, adoptat ca răspuns la continuarea agresiunii ruse în Ucraina.

Potrivit unui comunicat publicat vineri de Consiliul European, UE a introdus pe lista sancțiunilor nu doar fondul propriu-zis, ci și toate filialele, sub-fondurile și companiile sale afiliate, precum și persoanele și entitățile care oferă servicii financiare și investiționale acestuia. Orice operațiune cu aceste structuri a devenit interzisă pentru rezidenții UE.

În plus, Uniunea lansează un mecanism pentru a extinde sancțiunile asupra oricărei companii în care RFPI a investit. Conform datelor oficiale ale fondului, acesta a plasat până în prezent aproape 2 trilioane de ruble în economie.

Fondat în 2011 cu un capital de 10 miliarde de dolari și desemnat „fond suveran” al Rusiei în 2016, RFPI a pretins că a atras peste 40 de miliarde de dolari în investiții străine. Printre proiectele în care a fost implicat se numără acțiuni în companii precum Magnit, Polius, Fosagro, dar și mari proiecte de infrastructură ale Kremlinului – podul feroviar cu China, terminalul portuar Ust-Luga, construcția centurii Moscovei și chiar crearea vaccinului Sputnik V.

Fondul este condus de Kirill Dmitriev, în vârstă de 49 de ani, un personaj apropiat de Putin. Soția sa, Natalia Popova, este asociată și prietenă apropiată cu Ekaterina Tihonova, fiica cea mică a liderului de la Kremlin. Potrivit The Insider, Dmitriev are acces direct la președinte, fiind descris drept „unul dintre cei mai eficienți intermediari” ai elitei ruse.

În 2025, Putin l-a inclus în grupul de negociatori desemnați pentru relansarea relațiilor economice cu administrația Trump din SUA.

Prin această măsură, UE urmărește să restricționeze și mai dur accesul Rusiei la piețele financiare internaționale și la valută străină, se arată în comunicatul oficial.

În același pachet de sancțiuni, Bruxellesul a inclus 22 de bănci rusești, interzicând complet operațiunile cu instituțiile financiare deconectate anterior de la SWIFT. Pentru prima dată, două bănci chineze care facilitau comerțul cu Rusia au fost incluse în sancțiuni, alături de peste 100 de petroliere din „flota-fantomă” a Kremlinului, precum și de companii din China, Turcia și Hong Kong, acuzate că au ajutat Moscova să ocolească restricțiile.

„Reducem și mai mult bugetul militar al Kremlinului și blocăm accesul la finanțare al băncilor rusești”, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației europene, numind acest pachet „unul dintre cele mai puternice de la începutul războiului”.

UE își reafirmă angajamentul de a spori costurile agresiunii pentru Rusia, astfel încât oprirea războiului să devină singura opțiune pentru Moscova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fond #UE #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul fotbalist și actual deputat, Maxim Potîrniche, a vorbit deschis, în cadrul unui interviu la Podcastul Lorenei Bogza, despre perioada în care juca pentru Sheriff Tiraspol și despre sursa banilor care alimentau clubul transnistrean.

„Eu știam de unde vin banii, de fapt, dar nu o duceam prea departe. Știam că vin de la Gușan, că el ține toată regiunea aceasta și cumva este un business al lui toată regiunea, este un SRL personal al lui”, a declarat Potîrniche.

Deputatul a explicat că, în acea perioadă, deși era conștient de proveniența fondurilor, nu înțelegea pe deplin mecanismele economice din spatele regimului separatist. „Republica Moldova cumva cofinanțează acest regim. Este un circuit intern – de aici vin banii, se acumulează datorii pe energie electrică, se plătesc gaze aici, se transmit pe partea cealaltă, se face energie electrică, pe care noi tot o plătim”, a precizat el.

Potîrniche a descris economia din stânga Nistrului drept „un sistem economic complet închis”, controlat integral de patronul clubului Sheriff, Victor Gușan. „Totul îi aparține: hipermarketuri, benzinării, divertisment. El le dă bani oamenilor, iar ei îi cheltuie tot la el. Este un circuit închis”, a adăugat deputatul.

Declarațiile lui Maxim Potîrniche au generat reacții în mediul online, fiind pentru prima dată când un fost jucător al Sheriff Tiraspol, devenit ulterior deputat, vorbește deschis despre dependența financiară a regiunii transnistrene și despre rolul dominant al companiei Sheriff în economia și politica locală.