Castelul de cărți s-a prăbușit: exporturile Transnistriei, la cel mai mic nivel din ultimii 25 de ani

24 Iul. 2025, 11:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Iul. 2025, 11:54 // Actual //  Ursu Victor

Regiunea transnistreană se confruntă cu cea mai gravă criză comercială din ultimele decenii, bifând în 2025 o scădere-record a exporturilor. În doar șase luni, volumul total al mărfurilor exportate s-a redus cu peste 51%, potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță.

Datele arată că regiunea a vândut în afara granițelor doar 546 milioane de dolari, față de 939 milioane în aceeași perioadă a anului 2021. Însă realitatea este și mai sumbră: din acești 546 milioane, 54% reprezintă vânzări către malul drept al Republicii Moldova, achitate în lei moldovenești. Cu alte cuvinte, leul moldovenesc a devenit „valută tare” pentru o regiune care, în teorie, nu recunoaște autoritatea Chișinăului.

Dacă excludem aceste vânzări interne, exporturile reale în valută s-au prăbușit la doar 237 milioane de dolari – cel mai mic nivel din ultimii 25 de ani. Scăderea este determinată în proporție de 82% de doar două categorii de produse: energia electrică și metalul. Atunci când Moldova și România au redus achizițiile de energie și produse metalurgice, întreaga economie a regiunii s-a prăbușit ca un castel de cărți de joc.

Din totalul declinului, 45,2% este explicat de reducerea vânzărilor de energie electrică, iar 36,8% de căderea exporturilor de produse metalurgice. Alte contribuții vin din industria alimentară (8,4%), industria textilă (4,7%) și alte bunuri (4,9%).

Pe țări, cel mai mare șoc vine tot din spațiul românesc. Moldova, cu malul drept, este responsabilă pentru 54,3% din prăbușirea exporturilor, iar România – pentru 23,4%. Restul Uniunii Europene a contribuit cu 20,5%, în timp ce restul lumii, inclusiv Rusia, cu doar 1,8%.

„Da, ați auzit bine: noi, moldovenii și românii, am închis robinetul”, notează economistul. Până în 2022, regiunea vindea mai mult în afara Moldovei. Din 2023, malul drept a devenit principalul client. Iar în 2025, soarta regiunii depinde literalmente de apetitul de cumpărături al moldovenilor și al românilor.

Veaceslav Ioniță atrage atenția că economia regiunii din stânga Nistrului este profund dezechilibrată: este monoproductivă, axată pe energie și metal; monodirecțională, orientată aproape exclusiv spre malul drept și România; și monovalutară, dependentă de leul moldovenesc.

„Dacă și aceste achiziții scad, ne vom pomeni, pentru prima dată, cu o regiune care nu mai are ce vinde și nici cui”, avertizează Ioniță. În lipsa unor piețe alternative și cu exporturile prăbușite, regiunea nu mai este susținută nici de Rusia, nici de China, ci aproape exclusiv de consumul de pe malul drept.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Sept. 2026, 09:35
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
04 Sept. 2026, 09:35 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Fostul premier Dorin Recean nu mai face parte din Consiliul de administrație al Î.S. MoldATSA. Mandatul acestuia a încetat la 26 august 2026, în baza unui ordin emis de Agenția Proprietății Publice.

Informația a fost confirmată de APP într-un răspuns oferit redacției Telegraph.md, după o solicitare de acces la informații de interes public.

Potrivit instituției, prin Ordinul APP nr. 349 din 26 august 2026, Dorin Recean a fost revocat din funcția de membru al Consiliului de administrație al MoldATSA. Documentul a intrat în vigoare în aceeași zi.

Recean fusese desemnat membru al Consiliului începând cu 15 iunie 2026, fără remunerație. La momentul numirii, directorul APP, Roman Cojuhari, declara că inițiativa îi aparținuse și că decizia fusese luată după o discuție cu fostul premier.

Ulterior, Dorin Recean explica faptul că implicarea sa la MoldATSA avea drept scop restructurarea întreprinderii. El anunțase încă din luna iulie că mandatul său urma să fie unul limitat și să se încheie odată cu finalizarea planului de restructurare.

În același timp, APP precizează că Dorin Recean rămâne membru al Consiliului de administrație al Operatorului de piață „Bursa Internațională a Moldovei” S.A. Agenția subliniază însă că această calitate nu rezultă dintr-o desemnare recentă făcută de APP.

Instituția mai afirmă că, la această etapă, nu intenționează și nu examinează numirea fostului premier în alte întreprinderi de stat sau societăți pe acțiuni în care statul deține participații.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!