Castelul de cărți s-a prăbușit: exporturile Transnistriei, la cel mai mic nivel din ultimii 25 de ani

Regiunea transnistreană se confruntă cu cea mai gravă criză comercială din ultimele decenii, bifând în 2025 o scădere-record a exporturilor. În doar șase luni, volumul total al mărfurilor exportate s-a redus cu peste 51%, potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță.

Datele arată că regiunea a vândut în afara granițelor doar 546 milioane de dolari, față de 939 milioane în aceeași perioadă a anului 2021. Însă realitatea este și mai sumbră: din acești 546 milioane, 54% reprezintă vânzări către malul drept al Republicii Moldova, achitate în lei moldovenești. Cu alte cuvinte, leul moldovenesc a devenit „valută tare” pentru o regiune care, în teorie, nu recunoaște autoritatea Chișinăului.

Dacă excludem aceste vânzări interne, exporturile reale în valută s-au prăbușit la doar 237 milioane de dolari – cel mai mic nivel din ultimii 25 de ani. Scăderea este determinată în proporție de 82% de doar două categorii de produse: energia electrică și metalul. Atunci când Moldova și România au redus achizițiile de energie și produse metalurgice, întreaga economie a regiunii s-a prăbușit ca un castel de cărți de joc.

Din totalul declinului, 45,2% este explicat de reducerea vânzărilor de energie electrică, iar 36,8% de căderea exporturilor de produse metalurgice. Alte contribuții vin din industria alimentară (8,4%), industria textilă (4,7%) și alte bunuri (4,9%).

Pe țări, cel mai mare șoc vine tot din spațiul românesc. Moldova, cu malul drept, este responsabilă pentru 54,3% din prăbușirea exporturilor, iar România – pentru 23,4%. Restul Uniunii Europene a contribuit cu 20,5%, în timp ce restul lumii, inclusiv Rusia, cu doar 1,8%.

„Da, ați auzit bine: noi, moldovenii și românii, am închis robinetul”, notează economistul. Până în 2022, regiunea vindea mai mult în afara Moldovei. Din 2023, malul drept a devenit principalul client. Iar în 2025, soarta regiunii depinde literalmente de apetitul de cumpărături al moldovenilor și al românilor.

Veaceslav Ioniță atrage atenția că economia regiunii din stânga Nistrului este profund dezechilibrată: este monoproductivă, axată pe energie și metal; monodirecțională, orientată aproape exclusiv spre malul drept și România; și monovalutară, dependentă de leul moldovenesc.

„Dacă și aceste achiziții scad, ne vom pomeni, pentru prima dată, cu o regiune care nu mai are ce vinde și nici cui”, avertizează Ioniță. În lipsa unor piețe alternative și cu exporturile prăbușite, regiunea nu mai este susținută nici de Rusia, nici de China, ci aproape exclusiv de consumul de pe malul drept.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnitria #colaps #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Consumatorii de energie termică vor primi compensații automate pentru serviciile necalitative. Consiliul de administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat, în ședință publică, un nou Regulament privind indicatorii de calitate ai serviciilor de distribuție și furnizare a energiei termice, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026 și care întărește obligațiile operatorilor față de consumatori.

Documentul introduce indicatori generali și garantați de calitate, care reglementează continuitatea furnizării energiei termice și a apei calde menajere, parametrii tehnici ai agentului termic, precum și calitatea relațiilor dintre distribuitori, furnizori și consumatori. Noile reguli se aplică atât consumatorilor existenți, cât și persoanelor fizice și juridice care solicită racordarea la rețelele termice, pentru fiecare loc de consum în parte.

Unul dintre cele mai importante elemente ține de compensațiile financiare pentru nerespectarea indicatorilor garantați. În cazul depășirii duratei admisibile a întreruperilor programate sau neprogramate, furnizorii vor achita consumatorilor câte 10 lei pentru fiecare oră de întârziere în primele 10 ore, iar după acest prag – o sumă fixă de 240 de lei, la care se adaugă din nou câte 10 lei pentru fiecare oră de întârziere. Pentru lipsa informării la timp despre întreruperi, compensația este de 100 de lei per caz.

Regulamentul stabilește și termene stricte pentru eliberarea avizelor de racordare și conectarea la sistemul centralizat. Distribuitorul este obligat să răspundă solicitărilor de aviz în maximum 15 zile, iar pentru întârziere va plăti 140 de lei plus 15 lei pentru fiecare zi de depășire. Pentru nerespectarea termenului de racordare, compensația pornește de la 400 de lei, la care se adaugă 50 de lei pentru fiecare zi de întârziere.

Pe partea tehnică, unitățile termoenergetice sunt obligate să asigure temperaturi conforme: minimum +18°C în încăperile locuibile (+20°C în odăile de colț) și temperaturi ale apei calde menajere între +50°C și +60°C. Pentru livrarea energiei sau apei calde la parametri neconformi, furnizorul va achita câte 100 de lei pentru fiecare consumator afectat. Reclamațiile privind calitatea agentului termic trebuie examinate în cel mult 5 zile lucrătoare, iar întârzierea se sancționează cu 50 de lei pentru fiecare zi de depășire a termenului.

Compensațiile se vor acorda automat, fără ca oamenii să fie nevoiți să le solicite, și vor fi incluse direct în facturile lunare pentru energia termică. Sumele vor fi considerate plăți în avans pentru consumator, iar costurile acestor compensări nu vor putea fi incluse în tarifele reglementate. Mai mult, dacă prejudiciul este cauzat de distribuitor, acesta va trebui să restituie furnizorului compensațiile achitate consumatorilor.

ANRE își rezervă și dreptul de a sancționa operatorii la nivel de tarife.

Unitățile termoenergetice vor fi obligate să țină o evidență detaliată a întreruperilor, deranjamentelor, incidentelor și avariilor, să raporteze periodic ANRE și să publice anual pe paginile web rapoartele privind indicatorii de calitate. Datele vor fi păstrate cel puțin cinci ani, pentru a permite verificări, inclusiv în caz de litigii sau controale ale autorităților.