UE riscă pierderea gazului qatarez din cauza unei directive controversate

Qatarul a transmis un avertisment oficial către autoritățile belgiene, amenințând că ar putea reduce sau chiar opri livrările de gaz natural lichefiat (GNL) către Europa, în semn de protest față de noua Directivă a Uniunii Europene privind verificarea sustenabilității corporative. Informația a fost confirmată de publicațiile Reuters și Welt, care au intrat în posesia unei scrisori oficiale semnate de ministrul energiei din Qatar, Saad Sherida Al-Kaabi, datată 21 mai.

În scrisoarea adresată guvernului belgian, Al-Kaabi avertizează că, în lipsa unor modificări semnificative ale directivei, statul Qatar și compania de stat QatarEnergy vor fi nevoite să redirecționeze livrările de GNL către piețe alternative, în afara Uniunii Europene, unde „există un mediu de afaceri mai stabil și mai favorabil”.

Ministrul catariotean consideră că prevederile directivei europene intră în conflict direct cu legislația națională a Qatarului și încalcă acorduri internaționale, inclusiv Acordul de la Paris privind clima, care le permite statelor să-și definească propriile politici climatice. În opinia sa, noul cadru legislativ european „subminează acest drept” și obligă companiile să aleagă între respectarea reglementărilor UE și politicile naționale, ceea ce, afirmă el, „pune în pericol stabilitatea aprovizionării cu gaze și alte produse energetice din Qatar”.

Directiva contestată face parte din strategia Uniunii Europene de atingere a obiectivului de emisii nete zero până în 2050 și impune companiilor mari — inclusiv filialelor și partenerilor lor de afaceri — să identifice și să corecteze eventuale abuzuri asupra drepturilor omului sau daune ecologice de-a lungul lanțului de producție. În caz de neconformitate, firmele pot fi sancționate cu amenzi de cel puțin 5% din cifra anuală de afaceri.

Comisia Europeană a declarat pentru Reuters că Directiva este în curs de revizuire, iar Parlamentul European și statele membre analizează în prezent modificările propuse pentru simplificarea sa.

Qatarul este al treilea cel mai mare exportator de GNL din lume, după SUA și Australia. După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, livrările qatareze au devenit o sursă esențială pentru reducerea dependenței energetice a Europei față de Rusia. În prezent, Qatarul asigură între 12% și 14% din necesarul de gaze al UE, iar experții avertizează că fără contribuția sa, planurile Bruxellesului de a renunța complet la gazul rusesc până în 2028 ar fi imposibil de realizat.

Între timp, la nivelul Parlamentului European, există propuneri pentru devansarea interzicerii totale a gazului rusesc până la începutul anului 2027, cu un an mai devreme decât termenul asumat inițial de Comisia Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ga #Qatar #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.