UE riscă pierderea gazului qatarez din cauza unei directive controversate

Qatarul a transmis un avertisment oficial către autoritățile belgiene, amenințând că ar putea reduce sau chiar opri livrările de gaz natural lichefiat (GNL) către Europa, în semn de protest față de noua Directivă a Uniunii Europene privind verificarea sustenabilității corporative. Informația a fost confirmată de publicațiile Reuters și Welt, care au intrat în posesia unei scrisori oficiale semnate de ministrul energiei din Qatar, Saad Sherida Al-Kaabi, datată 21 mai.

În scrisoarea adresată guvernului belgian, Al-Kaabi avertizează că, în lipsa unor modificări semnificative ale directivei, statul Qatar și compania de stat QatarEnergy vor fi nevoite să redirecționeze livrările de GNL către piețe alternative, în afara Uniunii Europene, unde „există un mediu de afaceri mai stabil și mai favorabil”.

Ministrul catariotean consideră că prevederile directivei europene intră în conflict direct cu legislația națională a Qatarului și încalcă acorduri internaționale, inclusiv Acordul de la Paris privind clima, care le permite statelor să-și definească propriile politici climatice. În opinia sa, noul cadru legislativ european „subminează acest drept” și obligă companiile să aleagă între respectarea reglementărilor UE și politicile naționale, ceea ce, afirmă el, „pune în pericol stabilitatea aprovizionării cu gaze și alte produse energetice din Qatar”.

Directiva contestată face parte din strategia Uniunii Europene de atingere a obiectivului de emisii nete zero până în 2050 și impune companiilor mari — inclusiv filialelor și partenerilor lor de afaceri — să identifice și să corecteze eventuale abuzuri asupra drepturilor omului sau daune ecologice de-a lungul lanțului de producție. În caz de neconformitate, firmele pot fi sancționate cu amenzi de cel puțin 5% din cifra anuală de afaceri.

Comisia Europeană a declarat pentru Reuters că Directiva este în curs de revizuire, iar Parlamentul European și statele membre analizează în prezent modificările propuse pentru simplificarea sa.

Qatarul este al treilea cel mai mare exportator de GNL din lume, după SUA și Australia. După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, livrările qatareze au devenit o sursă esențială pentru reducerea dependenței energetice a Europei față de Rusia. În prezent, Qatarul asigură între 12% și 14% din necesarul de gaze al UE, iar experții avertizează că fără contribuția sa, planurile Bruxellesului de a renunța complet la gazul rusesc până în 2028 ar fi imposibil de realizat.

Între timp, la nivelul Parlamentului European, există propuneri pentru devansarea interzicerii totale a gazului rusesc până la începutul anului 2027, cu un an mai devreme decât termenul asumat inițial de Comisia Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ga #Qatar #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe 29 iulie 1994, Parlamentul Moldovei a adoptat Constituția țării. Legea Supremă a fost modificată de mai multe ori, iar unii politicienii au încercat și nu ezită să mai folosească prevederile din document în scopuri proprii sau impuse de puteri străine.

Prima modificare a Legii Supreme a fost votată în 1996. Atunci s-a decis introducerea unor prevederi privind activitatea judecătorilor.

În anul 2000, aleșii poporului au decis că președintele trebuie ales de Parlament. Tot atunci, în Constituție s-a stipulat că șeful statului nu poate fi demis în ultimele 6 luni de mandat al Legislativului, oficialului i s-a acordat atribuția de a desemna premierul, s-au stipulat atribuțiile Guvernului, unele obligații ale Procuraturii și a s-a acordat membrilor Curții Constituționale dreptul de a stabili circumstanțele în care poate fi dizolvat Parlamentul sau demis președintele.

În anul 2001, în document s-a fixat că pedeapsa cu moartea este abolită, însă până în 2006 reglementarea stipula că excepții se pot aplica „decât numai pentru acte săvârşite în timp de război sau de pericol iminent de război și numai în condițiile legii”. Constituția a fost completată cu prevederi privind reținerea maximă pentru 72 de ore și arestul doar în baza mandatului emis de instanță. De asemenea, a fost punctat că nici o lege din Moldova nu poate suprima drepturile fundamentale ale omului.

Un an mai târziu, în Constituție au fost incluse prevederi privind dobândirea și retragerea cetățeniei, s-a stabilit că moldovenii nu pot fi extrădați sau expulzați din țară, au fost reglementate modalitățile de dobândire a azilului și de extrădare a străinilor. O altă noutate o reprezenta introducerea în Legea Supremă a regulilor de activitate pentru membrii Consiliului Superior al Magistraturii.

În 2003, documentul s-a completat cu reglementări privind autonomia Găgăuziei. De asemenea, a fost stabilit că pe lângă deputați, Guvernul, președintele și Adunarea Populară de la Comrat au dreptul la inițiativă legislativă.

Următoarele modificări au fost aplicate în 2016, când urmare a unei decizii emise de Curtea Constituțională, modificările din 2000 prin care președintele era ales de Parlament au fost declarate neconstituționale. Așadar, s-a reluat desfășurarea alegerilor prezidențiale.

În anul 2017, Constituția a fost completată cu prevederi privind atribuțiile Avocatului Poporului. O altă modificare din 2019 prevede că în unul dintre aliniatele legii supreme cuvântul „handicapați” se substituie, urmând să fie utilizată expresia „cu dizabilități”.

Printr-o modificare din anul 2022, Parlamentul a dispus noi reglementări privind activitatea judecătorilor, a fost stabilită componența Consiliului Superior al Magistraturii, modul de desemnare, numire și încetare a mandatului lor, inclusiv în bază de concurs.

Magistrații de la Curtea Constituțională au pus punct disputei despre limba vorbită în Moldova în anul 2023. Atunci, s-a punctat că în Legea Supremă a țării va fi stipulat că vorbim româna.

Ultima modificare a Constituției a fost aprobată prin referendumul din anul 2024. Atunci, cetățenii au votat că își doresc ca în document să fie indicat că parcursul european al țării noastre este ireversibil, iar în Legea Supremă a apărut un nou titlu – Integrarea Europeană. Reglementările introduse stabilesc că aderarea Moldovei la tratatele UE va fi decisă de Parlament, iar legile comunitare „au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”.