VIDEO Constituția Moldovei - la 31 de ani de la adoptare. Unul dintre autori: Moldoveneasca nu exista în primul proiect

Pe 29 iulie se împlinesc 31 de ani de la adoptarea Constituției Moldovei. Profesorul în drept, Nicolae Osmochescu, care este și unul dintre autorii primei variante a documentului, susține că în proiectele inițiale ale Legii Supreme nu existau mențiuni despre pretinsa limbă moldovenească.

Osmochescu a relatat în studioul RLIVE TV că inițial s-a stipulat că limba de stat este româna. Ulterior, mandatul Comisiei care elabora Constituția a expirat, concomitent cu cel al primului Parlament, au expirat, fiind formată altă componență, care a editat prevederile și a punctat că în Republica Moldova se vorbește moldovenească, în baza grafiei latine.

„Prima variantă a proiectului de Constituție, examinat în Parlamentul 90-94, era limba română. Așa a fost până la ultimul pas în primul Parlament. S-a schimbat componența Parlamentului. S-a schimbat Comisia Constituțională, majoritatea absolută nu mai erau membri. Au venit deputații din Parlamentul nou și cei care nu erau deputați, eu, Boris Negru și alții. Și în a doua Comisie s-a ajuns la doua variantă, moldovenească (în paranteză română)”, și-a amintim Nicolae Osmochescu în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”.

La rândul său, Mihai Ghimpu a susținut că agrarienii nu au vrut să voteze proiectul în care se stipula că vorbim limba română. În opinia politicianului, partidele pro-ruse folosesc acest narativ în scopuri de manipulare.

„Ei se duc și spun că e limba moldovenească. Că de altfel nu ar avea voturi. (…) Rusia vrea în continuare să ne țină departe de națiunea românească. (…) Partidele umblă cu limba moldovenească, națiune moldovenească, Moldova lui Ștefan cel Mare, datorită politicii de la Kremlin, fiindcă Rusia înțelege că unindu-ne cu România, nu mai poate ocupa acest teritoriu și nu mai poate trece hotarul acesta”, a spus Ghimpu.

Constituția Republicii Moldova a început să fie redactată încă în 1990, însă a fost aprobată abia în 1994. Textul Legii supreme s-a bazat pe principiile democrației, transparenței și pluralismului. Autorii au studiat Pravilele lui Vasile Lupu, pledoariile lui Gheorghe Asachi pentru o monarhie constituțională și proiectul de republică din 1822 a lui Dumitru Sturza.

Legea Supremă s-a bazat pe șase principii de bază: statul trebuie să fie constituțional, nu socialist sau capitalist, poporul, prin puterea reprezentativă, este autoritate supremă, pluralismul politic reprezintă garanția democrației, puterea legislativă, cea executivă și cea judiciară sunt separate, statul asigură dreptul la proprietate privată și publică, iar drepturile omului reprezintă valoare supremă și trebuie respectate deplin.

#Nicolae Osmoceschu #moldovenească #Realitatea te privește #limba romana #constitutie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru anul 2026, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Documentul prevede indexarea pensiilor și a prestațiilor sociale cu 6,8% începând cu 1 aprilie 2026, iar peste 665.000 de persoane vor beneficia de pensii în anul viitor.

Potrivit proiectului, alocația la naștere va crește până la 21.886 de lei, sprijin de care vor beneficia anual aproximativ 36.000 de copii. Totodată, peste 78.000 de copii cu vârsta de până la doi ani vor primi o indemnizație lunară de 1.000 de lei.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 sunt estimate la 51,45 miliarde de lei, cu 4,2% mai mult față de anul curent. Ponderea acestora în PIB este de 13,6%, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli.

Comparativ cu anul 2025, cea mai mare creștere se înregistrează la alocațiile pentru protecția socială în cazuri excepționale, pentru care sunt prognozate cheltuieli de 2,49 miliarde de lei, cu 23,9% mai mult. Majorarea este determinată, în principal, de creșterea fondurilor pentru ajutorul social acordat familiilor defavorizate, estimate la 580,37 milioane de lei, și pentru reducerea vulnerabilității, cu alocări prognozate de 1,91 miliarde de lei.

Cea mai mare pondere în structura cheltuielilor BASS o au alocațiile pentru protecția persoanelor în etate, care reprezintă 66,5% din total, respectiv 34,18 miliarde de lei, cu 11,2% mai mult decât în 2025. Pentru protecția socială a persoanelor cu dizabilități sunt prevăzute 5,9 miliarde de lei, ceea ce constituie 11,6% din totalul cheltuielilor.

În același timp, fondurile destinate protecției familiei și copilului vor depăși 4,9 miliarde de lei, în creștere cu 2,1% față de anul precedent, acest subprogram având o pondere de 9,6% din cheltuielile totale ale BASS.

Pentru sprijinirea familiilor și facilitarea revenirii femeilor pe piața muncii, bugetul prevede crearea a 2.000 de noi locuri de creșă pentru copiii de până la trei ani. Totodată, protecția victimelor violenței în familie rămâne o prioritate, fiind planificată deschiderea unor noi centre de adăpost pentru femei și fete în Telenești, Ștefan Vodă și Cahul.

După definitivare și includerea propunerilor deputaților, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 urmează să fie supus examinării Parlamentului în lectura a doua.

#social #buget #parlament