Moldova îmbătrânește. În cinci ani, zeci de mii de tineri au dispărut din statistici

11 Aug. 2025, 14:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
11 Aug. 2025, 14:40 // Actual //  Ursu Victor

Numărul populației cu reședință obișnuită în Republica Moldova era, la 1 ianuarie 2025, de 2,38 milioane de persoane, dintre care 22,8% (544 mii) sunt tineri cu vârsta între 14 și 34 de ani, potrivit datelor Biroului Național de Statistică. Față de începutul anului precedent, numărul tinerilor a scăzut cu 23,7 mii sau 4,2%.

Structura pe vârste arată un declin accentuat în grupele 20–34 de ani, dar o ușoară creștere (0,1%) în segmentul 14–19 ani.

În 2024 s-au înregistrat 14,8 mii căsătorii, cu 6% mai puține decât în 2023. Majoritatea celor care s-au căsătorit pentru prima dată (86,1%) aveau între 16 și 34 de ani. Vârsta medie la prima căsătorie a fost de 29,9 ani pentru bărbați și 26,9 ani pentru femei. Numărul divorțurilor a fost de 9,5 mii, dintre care peste 40% au implicat persoane tinere.

În 2024, 79,1% dintre nou-născuți au avut mame cu vârsta sub 35 de ani. Vârsta medie a mamei la prima naștere a fost de 26,8 ani. Nașterile timpurii (15–19 ani) au scăzut la 18,4 la 1.000 de fete, față de 21,3 în 2023.

În anul de studii 2024/25, numărul elevilor și studenților a crescut cu 2,7% față de 2020/21, ajungând la 144,7 mii. Rata de participare la educație pentru tinerii de 15–29 ani este de 410 elevi/studenți la 1.000 locuitori.

Doar 39,6% dintre tinerii de 15–34 ani sunt ocupați, 2,3% sunt șomeri, iar restul nu participă pe piața muncii, mulți fiind încă în studii. Rata șomajului la tinerii de 15–24 ani este de 9,8%, peste media națională (4%).

Majoritatea tinerilor își consideră starea de sănătate bună sau foarte bună (85,4%). În 2024, numărul tinerilor infectați cu HIV a scăzut cu 13% față de 2023, ajungând la 207 cazuri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.