Moldova îmbătrânește. În cinci ani, zeci de mii de tineri au dispărut din statistici

Numărul populației cu reședință obișnuită în Republica Moldova era, la 1 ianuarie 2025, de 2,38 milioane de persoane, dintre care 22,8% (544 mii) sunt tineri cu vârsta între 14 și 34 de ani, potrivit datelor Biroului Național de Statistică. Față de începutul anului precedent, numărul tinerilor a scăzut cu 23,7 mii sau 4,2%.

Structura pe vârste arată un declin accentuat în grupele 20–34 de ani, dar o ușoară creștere (0,1%) în segmentul 14–19 ani.

În 2024 s-au înregistrat 14,8 mii căsătorii, cu 6% mai puține decât în 2023. Majoritatea celor care s-au căsătorit pentru prima dată (86,1%) aveau între 16 și 34 de ani. Vârsta medie la prima căsătorie a fost de 29,9 ani pentru bărbați și 26,9 ani pentru femei. Numărul divorțurilor a fost de 9,5 mii, dintre care peste 40% au implicat persoane tinere.

În 2024, 79,1% dintre nou-născuți au avut mame cu vârsta sub 35 de ani. Vârsta medie a mamei la prima naștere a fost de 26,8 ani. Nașterile timpurii (15–19 ani) au scăzut la 18,4 la 1.000 de fete, față de 21,3 în 2023.

În anul de studii 2024/25, numărul elevilor și studenților a crescut cu 2,7% față de 2020/21, ajungând la 144,7 mii. Rata de participare la educație pentru tinerii de 15–29 ani este de 410 elevi/studenți la 1.000 locuitori.

Doar 39,6% dintre tinerii de 15–34 ani sunt ocupați, 2,3% sunt șomeri, iar restul nu participă pe piața muncii, mulți fiind încă în studii. Rata șomajului la tinerii de 15–24 ani este de 9,8%, peste media națională (4%).

Majoritatea tinerilor își consideră starea de sănătate bună sau foarte bună (85,4%). În 2024, numărul tinerilor infectați cu HIV a scăzut cu 13% față de 2023, ajungând la 207 cazuri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#plecati #someri #tineri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Coridorul vertical de transport al gazelor naturale din Grecia spre Europa de Est și de Nord, care include și Republica Moldova, intră într-o etapă decisivă, în care viabilitatea comercială a proiectului este pusă la încercare. Următoarele săptămâni vor arăta dacă această rută poate deveni competitivă sau va rămâne mai degrabă un instrument cu valoare geopolitică, dar cu utilizare limitată în piață, potrivit unei analize a publicației grecești New Money.

Semnalele venite de la ultimele licitații de capacitate sunt rezervate. Costurile ridicate de tranzit, lipsa unor reduceri clare ale tarifelor și concurența dură din partea rutelor nordice de LNG au determinat traderii să adopte o poziție de așteptare. Gazul care intră în Europa prin terminalele din Grecia și este transportat prin Balcani până în Ucraina, traversând și Republica Moldova, este taxat succesiv de mai mulți operatori de transport, ceea ce duce la un preț final mai puțin atractiv.

Acest lucru s-a văzut clar pe 22 decembrie, când licitația pentru capacități lunare de transport pe rutele sudice, inclusiv pe traseul care include Moldova, s-a încheiat fără nicio rezervare. Absența totală a interesului comercial a transmis un semnal clar privind reticența pieței de a prelua costurile suplimentare. Situația a contrastat cu luna noiembrie, când o parte importantă din capacitatea disponibilă fusese contractată, pe fondul interesului crescut pentru livrări de gaze non-rusești, inclusiv LNG american, către Ucraina.

Potrivit surselor din piață, scăderea cererii a fost influențată și de diminuarea necesarului de LNG pentru luna ianuarie, ceea ce a afectat fluxurile comerciale pe întreg coridorul, inclusiv pe segmentul care traversează Republica Moldova. În aceste condiții, perspectivele pe termen scurt rămân incerte, iar deciziile comerciale sunt amânate până la clarificarea regimului tarifar.

În paralel, Statele Unite s-au implicat mai activ în acest dosar, anunțând crearea unei task force dedicate soluționării problemelor tehnice, comerciale și de reglementare ale Coridorului Vertical, cu scopul de a facilita exporturile de LNG american către Europa de Est. Grupul a avut deja o primă reuniune în decembrie, iar discuțiile continuă atât la Washington, cât și la Bruxelles, unde sunt analizate posibile mecanisme de reducere a tarifelor de tranzit, aflate sub supravegherea autorităților europene de concurență.

În timp ce ruta sudică se confruntă cu aceste dificultăți, traderii continuă să favorizeze rutele LNG din Europa Centrală și de Nord, prin terminale din Polonia, Lituania sau Croația, considerate mai previzibile și mai avantajoase din punct de vedere al costurilor. Această competiție pune o presiune suplimentară asupra coridorului care traversează și Moldova, în pofida sprijinului politic consistent din partea Uniunii Europene și a Statelor Unite.