Moldova îmbătrânește. În cinci ani, zeci de mii de tineri au dispărut din statistici

11 Aug. 2025, 14:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
11 Aug. 2025, 14:40 // Actual //  Ursu Victor

Numărul populației cu reședință obișnuită în Republica Moldova era, la 1 ianuarie 2025, de 2,38 milioane de persoane, dintre care 22,8% (544 mii) sunt tineri cu vârsta între 14 și 34 de ani, potrivit datelor Biroului Național de Statistică. Față de începutul anului precedent, numărul tinerilor a scăzut cu 23,7 mii sau 4,2%.

Structura pe vârste arată un declin accentuat în grupele 20–34 de ani, dar o ușoară creștere (0,1%) în segmentul 14–19 ani.

În 2024 s-au înregistrat 14,8 mii căsătorii, cu 6% mai puține decât în 2023. Majoritatea celor care s-au căsătorit pentru prima dată (86,1%) aveau între 16 și 34 de ani. Vârsta medie la prima căsătorie a fost de 29,9 ani pentru bărbați și 26,9 ani pentru femei. Numărul divorțurilor a fost de 9,5 mii, dintre care peste 40% au implicat persoane tinere.

În 2024, 79,1% dintre nou-născuți au avut mame cu vârsta sub 35 de ani. Vârsta medie a mamei la prima naștere a fost de 26,8 ani. Nașterile timpurii (15–19 ani) au scăzut la 18,4 la 1.000 de fete, față de 21,3 în 2023.

În anul de studii 2024/25, numărul elevilor și studenților a crescut cu 2,7% față de 2020/21, ajungând la 144,7 mii. Rata de participare la educație pentru tinerii de 15–29 ani este de 410 elevi/studenți la 1.000 locuitori.

Doar 39,6% dintre tinerii de 15–34 ani sunt ocupați, 2,3% sunt șomeri, iar restul nu participă pe piața muncii, mulți fiind încă în studii. Rata șomajului la tinerii de 15–24 ani este de 9,8%, peste media națională (4%).

Majoritatea tinerilor își consideră starea de sănătate bună sau foarte bună (85,4%). În 2024, numărul tinerilor infectați cu HIV a scăzut cu 13% față de 2023, ajungând la 207 cazuri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

06 Mai 2026, 16:06
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
06 Mai 2026, 16:06 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Dreptul la pensie în Republica Moldova este acordat exclusiv pe baza principiului contributivității, indiferent de regiunea în care locuiește persoana, a declarat directorul general a Casei Naționale de Asigurări Sociale, Elena Țîbîrnă, în cadrul unei emisiuni la Moldova 1.

Șefa CNAS a declarat că, în prezent, aproximativ 1.166 de persoane din stânga Nistrului beneficiază de pensii pentru limită de vârstă achitate de Republica Moldova, pe baza contribuțiilor plătite anterior în bugetul asigurărilor sociale.

„Ai achitat contribuții, ai primit pensia. Principiul este același indiferent unde trăiește persoana în nord, sud, stânga sau dreapta Nistrului”, a declarat Elena Țîbîrnă.

Potrivit acesteia, numărul persoanelor din regiunea transnistreană care au atins vârsta de pensionare este însă mult mai mare. Datele din Registrul de Stat al Populației arată că în stânga Nistrului există aproximativ 35.000 de bărbați cu vârsta de peste 63 de ani și circa 53.600 de femei care au atins sau vor atinge în curând vârsta de pensionare.

Șefa CNAS a precizat însă că simpla atingere a vârstei de pensionare nu garantează dreptul la pensie. Persoanele care nu au contribuit la sistemul public de asigurări sociale din Republica Moldova nu pot beneficia de aceste prestații.

Aceleași reguli se aplică și indemnizațiilor sociale. Indemnizația unică la naștere și cea lunară de 1.000 de lei pentru copii sunt acordate și mamelor din stânga Nistrului, dacă acestea își înregistrează copiii în registrele oficiale ale Republicii Moldova. În schimb, indemnizațiile de maternitate sau cele pentru îngrijirea copilului până la 3 ani sunt acordate doar persoanelor care au contribuit la sistemul de asigurări sociale.

Elena Țîbîrnă a comentat și situația titularilor de patentă care activează în piețele din Republica Moldova. Potrivit acesteia, pensionarii și persoanele cu dizabilități care beneficiază deja de pensii nu sunt obligați să achite contribuții sociale suplimentare în baza patentei.

Întrebată despre impactul unei eventuale reintegrări a țării asupra sistemului public de pensii, directoarea CNAS a recunoscut că presiunea asupra sistemului social ar putea deveni foarte mare, în condițiile în care zeci de mii de persoane din regiunea transnistreană ar putea solicita diverse prestații sociale și pensii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!