Scandal în business: firmă din top 100, înregistrată într-un WC public

05 Sept. 2025, 16:33
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2025, 16:33 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

O companie de construcții fantomă este printre cele mai bogate firme din România. În spatele ei se află o preluare frauduloasă a unui butic de vinuri, clonarea site-ului companiei Construcții Erbașu S.A. și un personaj arestat preventiv pentru fraudă, arată o investigație Recorder.  

Firma RICHRBT 1 S.R.L. se afla pe locul 64 în topul celor mai bogate firme din România pe anul 2023, după cifra de afaceri, fiind deasupra unor companii precum COCA-COLA, ENGIE sau BEKO ROMANIA S.A.

Regional Infrastructure Company For Highways Roads Bridges and Tunnels S.R.L. a raportat în bilanțurile contabile ale ultimilor ani venituri de 3,6 miliarde de lei, asta însemnând peste 700 de milioane de euro. Astfel, firma este pe primul loc la obiectul de activitate declarat: lucrări de construcții de drumuri și autostrăzi.

Recorder arată că firma are o cifră de afaceri mai mare și decât compania UMB, cea care în prezent se ocupă efectiv de mai bine de construcția a jumătate din autostrăzile României.

Firma RICHRBT 1 S.R.L. nu are un sediu clar, deși formal, sediul principal este înregistrat la Piața Charles de Gaulle numărul 16 din București, dar la adresa indicată se găsește un sens giratoriu.

O situație similară este și la sediile secundare declarate de firmă la Registrul Comerțului, unde, la adresele indicate fie nu sunt imobile, fie se suprapun cu alte entități, cum ar fi Consulatul Austriei din Constanța.

În anumite cazuri, adresele declarate de RICHRBT 1 S.R.L.  se suprapun cu puncte de lucru ale altor firme de construcții, care nu au nicio legătură cu firma. O astfel de firmă este Arcada Company, o companie de construcții recunoscută care printre altele a construit linia de cale ferată Gara de Nord – Otopeni.

„În mod evident, este vorba despre fraudă de natură informatică, pentru că date necorespunzătoare adevărului figurează și în site-ul de prezentare al acestei entități. Din verificările prealabile pe care le-am efectuat la Registrul Comerțului, am constatat că sunt înaintate contracte de comodat și contracte de concesiune care atestă dreptul de folosință a spațiilor care reprezintă punctele de lucru. Contracte pe care niciodată Arcada Company nu le-a inițiat. Contractele sunt false”, a declarat, pentru Recorder, Angelica Roșu, reprezentant Arcada Company S.A., firma de construcții din Galați la al cărei punct de lucru este înregistrată ca adresă secundară pentru firma RICHRBT 1 S.R.L.

Înainte de construcții, firma s-a ocupat cu vinurile

Înainte de a purta denumirea curentă și de a avea ca obiect de lucru construcția de autostrăzi, firma RICHRBT 1 S.R.L. era un butic de cartier de la periferia Bucureștiului.

În 2015, Gabriel Stroe a înființat firma de vinuri Regas Comservimpex S.R.L. În 2024, proprietarul firmei a primit un mesaj de la contabil, care îi semnala faptul că un anume Vasile Ciot a reușit, printr-un e-mail transmis Registrului Comerțului, să preia firma. E-mail-ul conținea un document scanat și semnat prin care cineva care pretindea că este Gabriel Stroe îl delega Vasile Ciot să reprezinte firma la Registrul Comerțului.

Împuternicit cu ajutorul unui document fals, Vasile Ciot a depus în aceeași zi alte documente false prin care a devenit unic asociat și administrator. Ulterior, acesta a făcut modificări repetate în documente, astfel reușind să modifice numele firmei din Regas Comservimpex S.R.L. în Regional Infrastructure Company For Highways Roads Bridges and Tunnels S.R.L., schimbând, totodată, și domeniul de activitate al firmei.

„Nu știu cine este acest Vasile Ciot, nu l-am văzut în viața mea, nu știu cine este”, a declarat Gabriel Stroe, proprietarul păgubit al buticului de vinuri, pentru Recorder.

„N-am semnat nimic eu, să știți!”

Identificat de Recorder, Vasile Ciot, un om care trăiește dintr-o pensie de boală și din muncă ocazională, spune că nu are cunoștință despre situația de la buticul de vinuri.

„N-am auzit de așa ceva. Nu știu, cred că m-a băgat cineva la înaintare, nu știu cum, și n-am semnat nimic eu, să știți! Cineva a dat pe numele meu fals, eu nu fac așa ceva”, a declarat acesta.

În iulie 2024, Vasile Ciot figurează că a vândut societatea cu 126 de milioane de lei, echivalentul a 25 de milioane de euro, către HIDROCOM EMIX AG și TENDA DEVELOPMENT AG, două firme elvețiene reprezentate de Reman Henk, cetățean suedez. Imediat după preluare, în presa din România încep să fie mai multe reclame plătite care anunțau că firma va construi din fonduri proprii mai multe parcuri fotovoltaice în sudul României.

Promovarea firmei s-a făcut și prin intermediul propriului site, unde firma fantomă și-a însușit lucrările făcute de firma Construcții Erbașu S.A., printre ele fiind spații expoziționale, stații de epurare, stadioane și drumuri.

„Sunt niște escroci. Ne-au clonat o parte mare din site-ul nostru. Firma e înființată în 2015 și au declarat că au făcut lucrări pe care noi le-am făcut în 2003, 2004”, a declarat, pentru Recorder, Cristian Erbașu, acționar al companiei.

Folosindu-se de imaginea bună pe care și-a creat-o, RICHARBT 1 S.R.L. a început să comande cantități semnificative de materiale de construcții de la firme internaționale pe care urma să le achite la livrare. Marfă pe care ulterior, fără să o plătească, au dat-o mai departe unei firme din Bulgaria.

În august 2024, firmele elvețiene au cedat către Neculai Prună toate părțile sociale. Om de afaceri din Galați, Prună a fost arestat preventiv în 2016 pentru evaziune fiscală, alături de fiul său, Maris Gabriel Prună. Aceștia au fost acuzați că au făcut parte dintr-o grupare care a păgubit statul român cu 21 de milioane de euro. Procurorii DIICOT au descoperit atunci că gruparea din care făceau parte cei doi se folosea de firme fantomă cărora le schimba numele și adresele sediilor.

Anul acesta, Dumitru Prună, fratele lui Neculai Prună, a depus o plângere penală împotriva fratelui său, acuzându-l că i-a furat firma.

„În data de 3 ianuarie, m-am dus la bancă să ridic niște bilete la ordin. Am depus cerere, iar în urma cererii am fost anunțat de către lucrătorii bancari că nu mai sunt administrator și nici asociat unic la firma mea, și nu mai am dreptul la instrumente de plată”, a declarat, intervievat de Recorder, fratele lui Neculai Prună.

Profit plătit? Nu apare / Reacția ANAF

Conform datelor analizate de Recorder, în perioada 2018-2023, firma RICHRBT 1 S.R.L. a declarat venituri în baza cărora ar fi trebuit să plătească impozite de zeci de milioane de lei.

Cu toate acestea, în bilanțurile depuse de companie, secțiunea de unde ar trebui să apară impozitele pe profit este necompletată. Totuși, firma nu figurează în lista celor care au datorii la stat.

Într-un răspuns transmis Recorder, ANAF a spus că datele solicitate, respectiv ce impozite a plătit firma RICHRBT 1 S.R.L., nu pot fi furnizate, deoarece intră sub incidența secretului fiscal.

„Vă pot confirma că ANAF este în verificare, iar la finalul investigațiilor vom comunica rezultatele”, a declarat, pentru Recorder, Adrian Nicușor Nica, președintele ANAF.

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.