Contracte cu Lukoil, palate la București și acuzații de mită: imperiul obscur al fraților Slivinschi

17 Sept. 2025, 15:19
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
17 Sept. 2025, 15:19 // Bani și Afaceri //  bani.md

Numele familiei Slivinschi a intrat în atenția opiniei publice din România pe 9 septembrie, când presa a relatat că Valeriu Slivinschi, în vârstă de 36 de ani, ar fi suspectat de mituirea conducerii ELCEN, compania care produce peste 90% din energia termică a Capitalei. Scopul mitei ar fi fost urgentarea plăților către firmele deținute de familia Slivinschi, active atât în România, cât și în Republica Moldova, scrie libertatea.ro.

Frații Victor și Valeriu Slivinschi, alături de sora lor Victoria, au dezvoltat o rețea extinsă de companii implicate în domeniul energiei, construcțiilor și imobiliarelor, atrăgând contracte de zeci de milioane de lei din bani publici. Doar în 2025, firmele lor au obținut contracte cu ELCEN și Termoenergetica București în valoare de circa 76 de milioane de lei.

De-a lungul timpului, companiile familiei au lucrat și cu mari jucători din energie precum Lukoil, Rompetrol, Veolia sau Strabag, dar și cu unități militare din România și Republica Moldova. În același timp, presa a relatat despre tentativele lor de a prelua firme aflate în dificultate și de a le transforma în afaceri profitabile, deseori prin contracte cu statul.

Victor Slivinschi, fratele mai mare, a încercat în trecut să intre în politică la Chișinău, candidând în 2005 și 2009 pe listele unor partide pro-ruse, fără succes. Din 2007 s-a orientat spre business, fondând la Chișinău compania Turboenergy Power, care ulterior s-a extins și în România.

În 2021, Victor Slivinschi a înființat la București firma Prime Estate Alliance SRL, prin care a cumpărat active industriale și imobiliare. În 2024, a preluat Palatul Woroniecki, o clădire istorică de 6 milioane de euro situată vizavi de Ambasada Federației Ruse la București.

Familia Slivinschi și-a extins afacerile și în Turcia, unde Victor a sponsorizat cu 100.000 de euro echipa de fotbal din orașul Fethiye, fiind prezentat de presa locală drept „om de afaceri rus”. În Moldova, a fost interesat să preia Uzina Topaz, parte a rețelei militare ruse Rostec, implicată în scandaluri de corupție și contrabandă cu echipamente electronice.

În România, suspiciunile de dare de mită către conducerea ELCEN reprezintă prima anchetă penală majoră care îl vizează direct pe Valeriu Slivinschi. Procurorii investighează dacă banii oferiți ar fi avut scopul de a facilita plăți rapide către firmele controlate de familie, într-un context în care doar în ultimii ani acestea au rulat sute de milioane de lei din contracte cu statul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!