Contracte cu Lukoil, palate la București și acuzații de mită: imperiul obscur al fraților Slivinschi

17 Sept. 2025, 15:19
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
17 Sept. 2025, 15:19 // Bani și Afaceri //  bani.md

Numele familiei Slivinschi a intrat în atenția opiniei publice din România pe 9 septembrie, când presa a relatat că Valeriu Slivinschi, în vârstă de 36 de ani, ar fi suspectat de mituirea conducerii ELCEN, compania care produce peste 90% din energia termică a Capitalei. Scopul mitei ar fi fost urgentarea plăților către firmele deținute de familia Slivinschi, active atât în România, cât și în Republica Moldova, scrie libertatea.ro.

Frații Victor și Valeriu Slivinschi, alături de sora lor Victoria, au dezvoltat o rețea extinsă de companii implicate în domeniul energiei, construcțiilor și imobiliarelor, atrăgând contracte de zeci de milioane de lei din bani publici. Doar în 2025, firmele lor au obținut contracte cu ELCEN și Termoenergetica București în valoare de circa 76 de milioane de lei.

De-a lungul timpului, companiile familiei au lucrat și cu mari jucători din energie precum Lukoil, Rompetrol, Veolia sau Strabag, dar și cu unități militare din România și Republica Moldova. În același timp, presa a relatat despre tentativele lor de a prelua firme aflate în dificultate și de a le transforma în afaceri profitabile, deseori prin contracte cu statul.

Victor Slivinschi, fratele mai mare, a încercat în trecut să intre în politică la Chișinău, candidând în 2005 și 2009 pe listele unor partide pro-ruse, fără succes. Din 2007 s-a orientat spre business, fondând la Chișinău compania Turboenergy Power, care ulterior s-a extins și în România.

În 2021, Victor Slivinschi a înființat la București firma Prime Estate Alliance SRL, prin care a cumpărat active industriale și imobiliare. În 2024, a preluat Palatul Woroniecki, o clădire istorică de 6 milioane de euro situată vizavi de Ambasada Federației Ruse la București.

Familia Slivinschi și-a extins afacerile și în Turcia, unde Victor a sponsorizat cu 100.000 de euro echipa de fotbal din orașul Fethiye, fiind prezentat de presa locală drept „om de afaceri rus”. În Moldova, a fost interesat să preia Uzina Topaz, parte a rețelei militare ruse Rostec, implicată în scandaluri de corupție și contrabandă cu echipamente electronice.

În România, suspiciunile de dare de mită către conducerea ELCEN reprezintă prima anchetă penală majoră care îl vizează direct pe Valeriu Slivinschi. Procurorii investighează dacă banii oferiți ar fi avut scopul de a facilita plăți rapide către firmele controlate de familie, într-un context în care doar în ultimii ani acestea au rulat sute de milioane de lei din contracte cu statul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

01 Sept. 2026, 13:42
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
01 Sept. 2026, 13:42 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Centrală a Iranului susține că țara dispune de suficiente rezerve valutare pentru a face față presiunilor economice generate de sancțiunile americane și este pregătită să injecteze până la 2 miliarde de dolari pe piața valutară pentru a stabiliza rialul. Declarația a fost făcută marți de guvernatorul instituției.

„Iranul are valută și are suficientă”, a transmis Hemmati, într-un mesaj adresat inclusiv președintelui SUA. Potrivit acestuia, Banca Centrală continuă să încaseze venituri în valută și dispune de rezerve interne și alte surse financiare, ale căror detalii nu pot fi făcute publice.

Oficialul a anunțat că banca este pregătită, dacă va fi necesar, să scoată pe piață până la 2 miliarde de dolari pentru a calma volatilitatea cursului de schimb. Săptămâna trecută, instituția ar fi intervenit deja cu aproximativ 500 de milioane de dolari.

De la începutul anului iranian, pe 21 martie, autoritățile au furnizat peste 18 miliarde de dolari pentru finanțarea importurilor, inclusiv alimente, medicamente, furaje și materii prime pentru industrie.

Mesajul Băncii Centrale vine într-un moment dificil pentru economia iraniană. Rialul a coborât în august la un minim istoric, depășind pragul de 2 milioane de riali pentru un dolar, în timp ce inflația anuală a ajuns la 66% în iulie.

Hemmati a recunoscut că sancțiunile și efectele conflictului au înrăutățit situația economică și nivelul de trai al populației, dar a respins scenariile privind un colaps al economiei.

„Condițiile economice și gestionarea traiului au devenit dificile, dar colapsul nu s-a produs și nu se va produce”, a declarat guvernatorul Băncii Centrale, calificând scenariile privind prăbușirea economiei drept „război psihologic”.

Declarațiile vin după ce secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, a afirmat că Iranul resimte efectele sancțiunilor și „pierde economic”. Washingtonul a intensificat în ultimele luni presiunea financiară asupra Teheranului și a avertizat că inclusiv entitățile care continuă să facă afaceri cu Iranul riscă sancțiuni americane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!