Contracte cu Lukoil, palate la București și acuzații de mită: imperiul obscur al fraților Slivinschi

Numele familiei Slivinschi a intrat în atenția opiniei publice din România pe 9 septembrie, când presa a relatat că Valeriu Slivinschi, în vârstă de 36 de ani, ar fi suspectat de mituirea conducerii ELCEN, compania care produce peste 90% din energia termică a Capitalei. Scopul mitei ar fi fost urgentarea plăților către firmele deținute de familia Slivinschi, active atât în România, cât și în Republica Moldova, scrie libertatea.ro.

Frații Victor și Valeriu Slivinschi, alături de sora lor Victoria, au dezvoltat o rețea extinsă de companii implicate în domeniul energiei, construcțiilor și imobiliarelor, atrăgând contracte de zeci de milioane de lei din bani publici. Doar în 2025, firmele lor au obținut contracte cu ELCEN și Termoenergetica București în valoare de circa 76 de milioane de lei.

De-a lungul timpului, companiile familiei au lucrat și cu mari jucători din energie precum Lukoil, Rompetrol, Veolia sau Strabag, dar și cu unități militare din România și Republica Moldova. În același timp, presa a relatat despre tentativele lor de a prelua firme aflate în dificultate și de a le transforma în afaceri profitabile, deseori prin contracte cu statul.

Victor Slivinschi, fratele mai mare, a încercat în trecut să intre în politică la Chișinău, candidând în 2005 și 2009 pe listele unor partide pro-ruse, fără succes. Din 2007 s-a orientat spre business, fondând la Chișinău compania Turboenergy Power, care ulterior s-a extins și în România.

În 2021, Victor Slivinschi a înființat la București firma Prime Estate Alliance SRL, prin care a cumpărat active industriale și imobiliare. În 2024, a preluat Palatul Woroniecki, o clădire istorică de 6 milioane de euro situată vizavi de Ambasada Federației Ruse la București.

Familia Slivinschi și-a extins afacerile și în Turcia, unde Victor a sponsorizat cu 100.000 de euro echipa de fotbal din orașul Fethiye, fiind prezentat de presa locală drept „om de afaceri rus”. În Moldova, a fost interesat să preia Uzina Topaz, parte a rețelei militare ruse Rostec, implicată în scandaluri de corupție și contrabandă cu echipamente electronice.

În România, suspiciunile de dare de mită către conducerea ELCEN reprezintă prima anchetă penală majoră care îl vizează direct pe Valeriu Slivinschi. Procurorii investighează dacă banii oferiți ar fi avut scopul de a facilita plăți rapide către firmele controlate de familie, într-un context în care doar în ultimii ani acestea au rulat sute de milioane de lei din contracte cu statul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#slivinschi #imperiu #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața mondială a petrolului intră într-o nouă zonă de risc, iar traderii avertizează că rezervele care au ținut sub control scumpirile sunt aproape epuizate. În aceste condiții, orice nouă perturbare a transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz ar putea duce la noi scumpiri ale petrolului și carburanților.

Reluarea confruntărilor dintre Statele Unite și Iran a afectat din nou traficul prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute de transport al petrolului din lume. Înainte de izbucnirea conflictului, prin această zonă tranzitau aproximativ 20 de milioane de barili de petrol și produse petroliere pe zi, echivalentul unei cincimi din consumul mondial.

Potrivit Financial Times, aproape trei sferturi din cele aproximativ 400 de milioane de barili eliberați din rezervele strategice în prima etapă a crizei au fost deja utilizați. Astfel, statele dispun de o marjă mult mai redusă pentru a interveni în cazul unei noi escaladări.

Și Fondul Monetar Internațional atrage atenția că, până la sfârșitul lunii mai, peste 1,1 miliarde de barili de țiței nu au mai ajuns pe piața internațională din cauza perturbărilor provocate de conflict. Volumul este echivalent cu aproximativ zece zile de consum mondial și depășește pierderile înregistrate în aceeași etapă a crizei petroliere din 1973, a războiului Iran-Irak și a Războiului din Golf.

După armistițiul temporar din luna iunie, exporturile statelor din Golf reveniseră la peste 80% din nivelul de dinaintea războiului. În ultima săptămână însă, acestea au coborât din nou sub 50%, până la aproximativ 11 milioane de barili pe zi, potrivit estimărilor Goldman Sachs.

Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite încearcă să redirecționeze o parte din exporturi prin conducte și terminale aflate în afara Strâmtorii Ormuz, însă capacitatea acestora nu este suficientă pentru a înlocui complet transporturile blocate. Irakul și Kuweitul rămân printre statele cele mai afectate, având puține alternative pentru exporturile de petrol.

Pe fondul acestor tensiuni, petrolul Brent s-a tranzacționat miercuri la 84,95 de dolari pe baril, cu peste 15% mai mult decât înainte de izbucnirea conflictului, iar petrolul american WTI a închis la 79,60 dolari pe baril. Goldman Sachs estimează că Brent ar putea depăși pragul de 110 dolari pe baril în ultimul trimestru al anului dacă exporturile din Golf nu își revin.

Escaladarea situației vine după ce Statele Unite au reimpus blocada navală asupra porturilor iraniene și au lansat noi atacuri asupra unor obiective militare din apropierea Strâmtorii Ormuz. În replică, Iranul a amenințat că va bloca și alte coridoare de export din regiune, avertizând că petrolul și gazele vor fi exportate „fie pentru toată lumea, fie pentru nimeni”.

Traderii avertizează că, fără o soluție diplomatică, orice nou atac asupra unui petrolier, terminal sau conducte s-ar putea reflecta rapid în prețul carburanților, în costurile transporturilor și în inflația mondială.

#rezerve epuizate #criza de petrol