Ucraina a primit 25,5 miliarde de dolari de la G7 din veniturile activelor rusești înghețate

În 2025, statele membre G7 au oferit Ucrainei împrumuturi în valoare de 25,5 miliarde de dolari, provenite din dobânzile generate de activele rusești înghețate, potrivit datelor Ministerului ucrainean de Finanțe și Comisiei Europene, citate de RIA Novosti. Suma reprezintă aproape jumătate din fondurile promise de G7 prin mecanismul ERA (Extraordinary Revenue Acceleration), în valoare totală de 45 miliarde de euro (aproximativ 52,6 miliarde de dolari).

Distribuția sprijinului financiar a fost următoarea: Uniunea Europeană – 15,8 miliarde de dolari, Canada – 3,4 miliarde de dolari, Japonia – 3,3 miliarde de dolari și Marea Britanie – 3 miliarde de dolari.

În 2024, SUA au contribuit suplimentar cu 1 miliard $, ceea ce ridică totalul sprijinului acordat Kievului prin această schemă la 26,5 miliarde de dolari. Aproape jumătate din întreaga sumă ERA ar urma să fie oferită de Uniunea Europeană, prin programul Macro-Financial Assistance (MFA).

Ministerul de Finanțe al Rusiei estima încă din 2022 valoarea activelor înghețate la circa 300 miliarde $, dintre care aproximativ 170 miliarde de euro se află la depozitarul belgian Euroclear. Premierul Belgiei, Bart de Wever, a comparat dobânzile generate de aceste active cu „un gâscan care face ouă de aur”, subliniind că „adevăratul capital” nu poate fi atins decât după un eventual tratat de pace între Moscova și Kiev.

În UE se discută și alte formule, precum un „împrumut reparatoriu”, prin care activele rusești ar fi înlocuite de obligațiuni fără cupon emise de Comisia Europeană, urmând ca Ucraina să ramburseze sumele doar după ce va primi despăgubiri de la Rusia. Inițiativa este susținută de cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

În Statele Unite, mai mulți senatori cer confiscarea directă a activelor rusești. O rezoluție depusă pe 1 octombrie solicită transferuri de cel puțin 10 miliarde $ lunar către Kiev „până la epuizarea completă” a fondurilor.

Moscova califică în mod constant aceste acțiuni drept „furt”. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a comparat pe 2 octombrie deciziile europene cu activitatea unei „bande”, unde „unii stau de șase, unii jefuiesc, iar alții, ca Belgia, spun: «Hai să ne asumăm împreună responsabilitatea!»”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#doalri #active #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul președinte al României, Klaus Iohannis, a fost executat silit de către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), potrivit surselor G4Media și Economedia din instituție. Una dintre casele acestuia urmează să fie scoasă la licitație, în timp ce statul român pregătește și o acțiune în instanță pentru recuperarea sumelor obținute din închirierea imobilului.

Conform comunicatului ANAF din 3 octombrie, instituția a preluat imobilul vizat și a schimbat yala acestuia, după ce Klaus Iohannis ar fi refuzat să participe la predarea spațiului. Este vorba de spațiul comercial situat pe strada Nicolae Bălcescu nr. 29 din Sibiu, pentru care ANAF i-a cerut fostului președinte, încă din august, să restituie suma de 4,7 milioane lei, bani obținuți din chirii.

Imobilul de pe Bălcescu 29 a aparținut familiei prezidențiale între 1999 și 2016, aducând venituri de peste 260.000 de euro din închirierea către Raiffeisen Bank. Potrivit investigațiilor Rise Project și Centrului de Investigații Media, familia Iohannis a achiziționat imobilul printr-o succesiune contestată, iar în 2015 Curtea de Apel Brașov a stabilit că deținerea era nelegală.

În aprilie 2016, titlul de proprietate al familiei Iohannis a fost radiat din cartea funciară, iar ulterior au urmat procese între statul român și foștii proprietari privind dreptul de proprietate asupra imobilului.

Cazul are la bază o istorie complicată a moștenirii, pornind de la imobilele familiei Ghenea-Baștea naționalizate în perioada comunistă. În 1999, un presupus moștenitor, Ioan Baștea, a obținut prin instanță revocarea naționalizării, moment din care, printr-o serie de tranzacții, soții Klaus și Carmen Iohannis au ajuns coproprietari ai imobilului.

Astfel, casa din centrul Sibiului, devenită sursă de venituri consistente, este acum obiectul unei executări silite, iar fostul președinte riscă și procese suplimentare pentru recuperarea banilor în favoarea statului.