Poliția de Frontieră, despre noul sistem EES: Pașapoartele nu vor fi ștampilate, iar șederea va fi înregistrată digital

08 Oct. 2025, 15:09
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Oct. 2025, 15:09 // Actual //  bani.md

Poliția de Frontieră a desfășurat astăzi, pe Aeroportul Internațional „Eugen Doga” – Chișinău, o amplă acțiune de informare pentru pasagerii care călătoresc spre țările Uniunii Europene. Evenimentul a fost dedicat lansării Sistemului de Intrare/Ieșire (Entry/Exit System – EES), care va deveni operațional din 12 octombrie 2025 în toate punctele de trecere a frontierelor externe ale UE.

Scopul campaniei este de a pregăti cetățenii Republicii Moldova pentru noile proceduri de control la frontierele Schengen.

EES este un sistem digital modern, creat pentru a înregistra electronic datele privind intrarea și ieșirea cetățenilor țărilor terțe, inclusiv a celor care dețin pașapoarte moldovenești. Odată cu implementarea noului mecanism, pașapoartele nu vor mai fi ștampilate, iar durata șederii în spațiul Schengen va fi calculată automat, conform regulii de maximum 90 de zile într-o perioadă de 180.

Potrivit Poliției de Frontieră, sistemul EES va contribui la eficientizarea controalelor, reducerea timpilor de așteptare și facilitarea călătoriilor pentru pasagerii corecți și bine informați.

În cadrul acțiunii de pe aeroport, călătorii au fost informați despre:

categoriile de persoane vizate și excepțiile prevăzute de sistem;

pașii de urmat pentru înregistrarea la frontierele externe ale UE;

documentele necesare pentru o trecere rapidă și fără probleme.

Poliția de Frontieră recomandă cetățenilor să se documenteze din surse oficiale înainte de plecarea în străinătate și să consulte platforma informativă a Uniunii Europene: https://travel-europe.europa.eu/ro/ees.

 

05 Sept. 2026, 15:38
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:38 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Fondul destinat procesului de amalgamare voluntară a localităților va fi redus în 2026 cu 90 de milioane de lei, după ce autoritățile au constatat că banii prevăzuți nu vor putea fi valorificați integral în acest an. Subiectul a provocat critici în Parlament, deputatul Liliana Iaconi a acuzat guvernarea că a mers în teritoriu și a atras primăriile în proces prin promisiunea unor stimulente financiare.

În cadrul dezbaterilor parlamentare, Iaconi i-a cerut explicații ministrului Finanțelor, Victoria Belous, cu privire diminuarea fondului și a întrebat dacă primăriile care au acceptat amalgamarea voluntară vor mai primi cele două categorii de stimulente promise.

„Atât Guvernul, cât și reprezentanții partidului de guvernare au mers prin teritoriu și au măgulit atât reprezentanții autorităților publice locale, cât și locuitorii cu stimulentele financiare pentru acest proces nou pentru țara noastră”, a declarat deputatul.

Iaconi a cerut Guvernului să spună explicit dacă administrațiile locale care au depus eforturi pentru amalgamare vor beneficia de stimulentul destinat organizării procesului și de cel prevăzut pentru dezvoltarea infrastructurii.

„De ce reducem noi acest fond cu 90 de milioane de lei? Primăriile au beneficiat sau nu au beneficiat, vor beneficia sau nu? Și unde este stimulentul doi pentru dezvoltarea infrastructurii?”, a întrebat parlamentarul.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a dat asigurări că reducerea alocărilor pentru 2026 nu înseamnă că Guvernul renunță la angajamentele asumate față de localitățile amalgamate. Potrivit acesteia, ajustarea este determinată de faptul că în acest an Cancelaria de Stat va reuși să valorifice doar o parte din suma disponibilă.

„Guvernul planifică să-și onoreze toate obligațiile pe care și le-a asumat în procesul de amalgamare voluntară”, a declarat Belous.

Ministrul a explicat că fondurile care nu vor fi utilizate în 2026 urmează să fie prevăzute în perioadele următoare, pe măsura implementării procesului.

„Faptul că în 2026 se face o ajustare la fond nu înseamnă că acești bani nu vor fi alocați în anul viitor”, a precizat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, Cancelaria de Stat gestionează procesul și va continua să direcționeze resurse către primăriile amalgamate. Astfel, reducerea cu 90 de milioane de lei este prezentată de Ministerul Finanțelor drept o ajustare a cheltuielilor la ritmul real de valorificare, și nu drept o renunțare la stimulentele financiare promise administrațiilor locale.