Tux a înghițit economiile moldovenilor: Procuratura zice că nu știe nimic

Nici Procuratura Generală, nici Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) nu au în gestiune vreun dosar privind presupusele escrocherii desfășurate prin intermediul platformei de tranzacționare „Tux”, transmite IPN.

Potrivit relatărilor online, mai mulți cetățeni și-au plasat economiile pe această platformă, care s-a dovedit ulterior a fi o piramidă financiară clasică. În seara zilei de marți, utilizatorii din Republica Moldova au primit un mesaj alarmant în aplicație: pentru a-și menține conturile active, erau obligați să depună 100 USDT în 24 de ore, sub amenințarea blocării definitive a accesului. O numărătoare inversă afișată pe ecran amplifica presiunea psihologică.

Explicația oferită de administratori a fost respectarea standardelor internaționale KYC (Know Your Customer). În realitate, aceste „taxe de conformitate” nu aveau nicio bază legală, fiind doar un mecanism fraudulos de a atrage noi bani într-un sistem aflat deja în colaps. Ulterior, accesul la mai multe conturi a fost blocat, iar fondurile au devenit inaccesibile.

Contactată de IPN, responsabila pentru comunicarea cu presa a Procuraturii Generale, Violina Moraru, a declarat că instituția nu a primit nicio plângere pe acest caz. La rândul său, purtătorul de cuvânt al PCCOCS, Emil Gaitur, a confirmat că nu există dosare deschise care să vizeze platforma „Tux”.

Inspectoratul General al Poliției nu a oferit până acum vreo reacție oficială. Nici șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, și nici responsabilii de comunicare nu au răspuns solicitărilor jurnaliștilor.

În seara zilei de 7 octombrie 2025, piramida financiară TUX s-a prăbușit spectaculos, lăsând în urmă mii de moldoveni fără economii. Pierderile totale sunt estimate la 48 de milioane de euro, potrivit unor surse citate de mai multe canale de Telegram.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#samoil #tux #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cetățenii ruși continuă să transfere sume masive din conturile deschise în băncile străine către sistemul bancar intern. Potrivit unei estimări preliminare a Băncii Centrale a Rusiei, doar în luna august au fost aduse în țară fonduri nete de 58,5 miliarde de ruble, echivalentul a aproape 650 de milioane de dolari – nivel apropiat de recordul din martie (58,9 miliarde ruble).

În ultimele șase luni, rușii au repatriat în total circa 188 miliarde de ruble, adică peste 2 miliarde de dolari, marcând cel mai mare flux pozitiv din 2018, de când aceste date sunt publicate oficial. În această perioadă, singura lună cu ieșiri nete a fost aprilie, când s-au transferat în străinătate aproximativ 6,4 miliarde ruble.

La 1 septembrie, economiile rușilor păstrate în băncile-neresidente se ridicau la 6,14 trilioane de ruble, dar Banca Centrală admite că nu cunoaște exact ce se întâmplă cu banii retrași – o parte ar fi fost folosiți pentru importuri sau cheltuieli curente ale cetățenilor relocați.

Fenomenul marchează o schimbare semnificativă: până în 2025, rușii transferau de regulă mai mulți bani în afara țării decât aduceau înapoi. Analiștii pun inversarea tendinței pe seama întăririi rublei, diferențelor mari de dobânzi și a speranțelor legate de sfârșitul războiului, alimentate de discuțiile dintre Vladimir Putin și Donald Trump din februarie.

Totodată, banii rușilor devin tot mai „nepoftiți” în băncile occidentale: numeroase conturi sunt blocate sau închise, în timp ce unele state, precum Kazahstan, au înăsprit regulile pentru deschiderea conturilor de către străini. Mulți ruși – inclusiv cei bogați – apelează la canale alternative, precum criptomonedele, utilizate tot mai frecvent pentru plăți internaționale, inclusiv în tranzacții imobiliare în UE.