Un petrolist, marele „jucător” al zahărului: 19 mii tone importate într-un an

Republica Moldova cultivă, în medie, circa 15 mii hectare de sfeclă de zahăr, însă în ultimii ani suprafețele s-au redus, până la 11 mii hectare. În 2022 s-au cultivat 11,7 mii hectare, iar în 2023 doar 10,7 mii hectare, arată analiza economistului Iurie Rija.

Potrivit acestuia, scăderea a fost determinată în principal de costurile ridicate asociate acestei culturi. Sfecla de zahăr necesită o cantitate mare de îngrășăminte, iar scumpirea resurselor energetice din 2022 a făcut ca mulți agricultori să prefere alte culturi cu cheltuieli mai mici.

Pentru 2024 însă, perspectivele sunt mai optimiste. Cele două fabrici de zahăr din țară au contractat aproape 14 mii hectare pentru cultivarea sfeclei, ceea ce înseamnă o creștere a interesului fermierilor. Evoluția este susținută și de faptul că, spre deosebire de alte produse, prețul zahărului a înregistrat cmajorări în 2022 și 2023, pe fondul deficitului din Europa.

Totuși, Rija atrage atenția că tendința ascendentă trebuie privită cu precauție. Intrările pe piața europeană a unor cantități mari de zahăr ieftin din Ucraina ar putea genera scăderi de preț în următorii ani.

În prezent, producția internă de zahăr variază între 60 și 100 de mii de tone anual, acoperind consumul național estimat la 75–80 mii tone. În anii mai buni, rămâne chiar un surplus de 10–20 mii tone pentru export. Cea mai mare producție s-a înregistrat în 2021 – circa 100 mii tone, cu stocuri de 25–30 mii tone la finele anului, însă interdicția de export impusă în 2022 a menținut prețurile stabile și a acoperit deficitul din anii următori.

La capitolul comerț exterior, importurile de zahăr depășesc exporturile. În 2023 au fost importate 45 de tone și exportate doar 117 kg. Între 1 ianuarie și 13 martie 2024, importurile au însumat 25 de tone, față de doar 110 kg exportate. În același timp, prețul mediu la import a urcat în 2023 la 32,07 lei/kg (+29,3% față de 2022), dar deja în 2024 s-a ieftinit până la 23,34 lei/kg.

Printre importatori se numără companii precum Petrom-Moldova SRL (19 mii tone în 2023), dar și organizații religioase și fundații de binefacere. Țările furnizoare sunt: SUA, Slovacia, România, Olanda, Germania și Ucraina.

Exporturile moldovenești sunt aproape inexistente: în ultimii patru ani, cel mult o tonă pe an (în 2020), realizate de doar trei companii – Haruz-Grup SRL, Seventh Sky SRL și Qutezal Group SRL. Explicația e simplă: cererea internă ridicată absoarbe aproape toată producția, iar prioritatea rămâne satisfacerea pieței locale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#import #companii #zahar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 600 de milioane de lei au fost contabilizate eronat, subevaluate sau raportate necorespunzător la Ministerul Afacerilor Interne, arată auditul Curții de Conturi pentru anul 2025. Auditorii au descoperit active înregistrate greșit de 260 de milioane de lei, patrimoniu subevaluat cu 189 de milioane lei, granturi supraevaluate cu 156 de milioane de lei și alte milioane raportate eronat în cheltuieli și reparații.

Raportul scoate la iveală și probleme în gestionarea parcului auto al MAI. La sfârșitul anului trecut, ministerul administra 3417 mijloace de transport, dintre care 405 erau nefuncționale, iar aproape 1247 de vehicule funcționale nu aveau sisteme GPS instalate. În același timp, cheltuielile pentru parcul auto au ajuns la 123,1 milioane de lei, dintre care 93,2 milioane pentru combustibil și lubrifianți, iar 29,8 milioane pentru întreținere și asigurare. Curtea de Conturi a constatat utilizarea parțială a sistemului GPS, neconcordanțe între datele GPS și foile de parcurs, depășiri ale limitelor de parcurs și chiar cheltuieli pentru alimentarea unor mașini declarate nefuncționale.

Auditul mai arată că MAI nu a înregistrat în evidența contabilă 45 de edificii cu suprafața totală de peste 51 de mii de metri pătrați, iar în gestiunea ministerului figurau active uzate moral și fizic în valoare de 141 de milioane de lei, inclusiv clădiri abandonate, construcții nefinalizate și proiecte nevalorificate. Auditorii au identificat 51 de clădiri neutilizate sau aflate într-o stare avansată de degradare, dar și construcții abandonate de ani de zile, inclusiv o remiză de pompieri din Revaca, unde lucrările sunt blocate de peste 14 ani.

O altă problemă majoră a fost depistată la proiectul de dotare cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, finanțat printr-un grant oferit de Agenția Japoneză de Cooperare Internațională. Potrivit Curții de Conturi, operațiunile financiare aferente proiectului, realizate în perioada 2022–2024, au fost recunoscute integral abia în 2025, după recepționarea autospecialelor. În rezultat, veniturile din granturi au fost supraevaluate cu 156,1 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 3,4 milioane de lei.

Probleme persistă și la înregistrarea bunurilor la cadastru. Deși MAI a întreprins unele măsuri în 2025, la finalul anului rămâneau neînregistrate 247 de clădiri și 13 terenuri.

Raportul mai arată că infrastructura sistemului TETRA, utilizat pentru comunicațiile operative ale Poliției de Frontieră și ale Serviciului 112, figurează juridic în patrimoniul unei companii private, deși este utilizată de stat. Mai mult, bunuri strategice estimate la 31,2 milioane de lei au fost puse sub sechestru într-un litigiu comercial pentru datorii de circa 2,3 milioane de lei.