Robinetul cu țiței s-a închis! Serbia, la un pas de colaps energetic după sancțiunile SUA

Sancțiunile impuse de Statele Unite companiei petroliere ruse NIS, controlată de Gazprom Neft, au blocat livrarea unui transport crucial de țiței către Serbia, punând în pericol funcționarea unicei rafinării a țării, situată la Pancevo, relatează Reuters.

Potrivit surselor din industrie, Serbia mai are doar câteva zile până la epuizarea stocurilor de țiței, iar rafinăria – care produce cea mai mare parte a benzinei, motorinei și a combustibilului pentru avioane – ar putea fi nevoită să își suspende activitatea.

Problemele au început pe 9 octombrie, când perioada de grație pentru sancțiunile americane impuse companiei NIS a expirat. În aceeași zi, tancul petrolier „Maran Helios”, care transporta un milion de barili de țiței kazah (KEBCO), a ajuns în portul Omišalj, Croația, însă încărcătura nu a mai fost livrată Serbiei.
Operatorul conductei croate Janaf a confirmat că ultimele livrări de petrol către NIS au fost efectuate pe 8 octombrie, iar după această dată fluxul a fost complet suspendat.

Datele maritime arată că vasul a rămas două săptămâni în apele croate înainte de a descărca marfa marți, însă destinația finală a țițeiului nu este cunoscută. Sursele citate de Reuters sugerează că petrolul ar putea fi stocat local sau redirecționat către alt cumpărător.

Cantitatea de țiței blocată ar fi fost suficientă pentru a menține rafinăria de la Pancevo în funcțiune timp de circa 10 zile, conform estimărilor Reuters.
Deși președintele Aleksandar Vučić a declarat că „nu va exista o criză energetică și nu vor fi lipsuri de produse petroliere”, specialiștii avertizează că rezervele actuale ale Serbiei, aproape pline în prezent, se vor epuiza treptat, iar țara va deveni tot mai dependentă de rute alternative.

Vučić avertizase încă din 9 octombrie că, fără noi livrări, rafinăria nu va putea funcționa după 1 noiembrie. Totuși, el a dat asigurări că depozitele sunt pline și că există stocuri suficiente până la sfârșitul anului.

„Pentru mine nu există dubii: rafinăria trebuie să funcționeze, iar benzinăriile trebuie să rămână deschise”, a declarat pentru Reuters Nadežda Kokotović, fosta șefă a biroului NIS pe lângă Uniunea Europeană.

Criza de aprovizionare vine într-un moment sensibil pentru Belgrad, care încearcă să echilibreze relațiile dintre Occident și Rusia, menținând totodată un nivel ridicat de dependență energetică de Gazprom Neft, principalul furnizor de țiței și acționar majoritar în NIS.

Dacă situația nu se deblochează în următoarele zile, Serbia ar putea fi forțată să își suspende producția de carburanți pentru prima dată în ultimii ani, o lovitură semnificativă pentru economia națională și pentru stabilitatea energetică a Balcanilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctiuni #serbia #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”