Robinetul cu țiței s-a închis! Serbia, la un pas de colaps energetic după sancțiunile SUA

Sancțiunile impuse de Statele Unite companiei petroliere ruse NIS, controlată de Gazprom Neft, au blocat livrarea unui transport crucial de țiței către Serbia, punând în pericol funcționarea unicei rafinării a țării, situată la Pancevo, relatează Reuters.

Potrivit surselor din industrie, Serbia mai are doar câteva zile până la epuizarea stocurilor de țiței, iar rafinăria – care produce cea mai mare parte a benzinei, motorinei și a combustibilului pentru avioane – ar putea fi nevoită să își suspende activitatea.

Problemele au început pe 9 octombrie, când perioada de grație pentru sancțiunile americane impuse companiei NIS a expirat. În aceeași zi, tancul petrolier „Maran Helios”, care transporta un milion de barili de țiței kazah (KEBCO), a ajuns în portul Omišalj, Croația, însă încărcătura nu a mai fost livrată Serbiei.
Operatorul conductei croate Janaf a confirmat că ultimele livrări de petrol către NIS au fost efectuate pe 8 octombrie, iar după această dată fluxul a fost complet suspendat.

Datele maritime arată că vasul a rămas două săptămâni în apele croate înainte de a descărca marfa marți, însă destinația finală a țițeiului nu este cunoscută. Sursele citate de Reuters sugerează că petrolul ar putea fi stocat local sau redirecționat către alt cumpărător.

Cantitatea de țiței blocată ar fi fost suficientă pentru a menține rafinăria de la Pancevo în funcțiune timp de circa 10 zile, conform estimărilor Reuters.
Deși președintele Aleksandar Vučić a declarat că „nu va exista o criză energetică și nu vor fi lipsuri de produse petroliere”, specialiștii avertizează că rezervele actuale ale Serbiei, aproape pline în prezent, se vor epuiza treptat, iar țara va deveni tot mai dependentă de rute alternative.

Vučić avertizase încă din 9 octombrie că, fără noi livrări, rafinăria nu va putea funcționa după 1 noiembrie. Totuși, el a dat asigurări că depozitele sunt pline și că există stocuri suficiente până la sfârșitul anului.

„Pentru mine nu există dubii: rafinăria trebuie să funcționeze, iar benzinăriile trebuie să rămână deschise”, a declarat pentru Reuters Nadežda Kokotović, fosta șefă a biroului NIS pe lângă Uniunea Europeană.

Criza de aprovizionare vine într-un moment sensibil pentru Belgrad, care încearcă să echilibreze relațiile dintre Occident și Rusia, menținând totodată un nivel ridicat de dependență energetică de Gazprom Neft, principalul furnizor de țiței și acționar majoritar în NIS.

Dacă situația nu se deblochează în următoarele zile, Serbia ar putea fi forțată să își suspende producția de carburanți pentru prima dată în ultimii ani, o lovitură semnificativă pentru economia națională și pentru stabilitatea energetică a Balcanilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctiuni #serbia #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina