Pierdem 33.000 de locuri de muncă pe an. Țara se goleşte, iar guvernul visează creștere economică

06 Nov. 2025, 14:12
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Nov. 2025, 14:12 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova traversează o perioadă de vulnerabilitate economică structurală, în care modelul bazat pe consum și remitențe este „epuizat”, iar riscurile demografice, fiscale și energetice se amplifică, potrivit concluziilor prezentate de economistul Veaceslav Ioniță (IDIS „Viitorul”) în cadrul studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova”.

După criza din 2008, investițiile străine directe s-au menținut la un ritm redus, descurajate de incertitudinea politică, de războiul din Ucraina și de creșterea costurilor energetice.

„Ritmul scăzut al ISD compromite modernizarea industrială și crearea de locuri de muncă. Moldova trebuie să devină un spațiu investițional predictibil”, se arată în raportul lui Ioniță

Economistul atenționează că datoria de stat a crescut vertiginos, alimentată de deficite bugetare cronice și de cheltuieli neacoperite de venituri reale.
Ioniță recomandă „disciplină bugetară și diversificarea surselor interne de finanțare”, subliniind că povara datoriei limitează capacitatea Guvernului de a investi în domenii strategice

Remitențele continuă să reprezinte 12–16% din PIB, însă ele sunt folosite preponderent pentru consum, nu investiții.

„Remitențele au redus sărăcia, dar au creat o dependență periculoasă. Fără politici care să le canalizeze spre dezvoltare, ele devin un colac de salvare temporar”, arată studiul

Moldova rămâne blocată într-o economie cu valoare adăugată scăzută, dominată de agricultură și comerț, în timp ce forța de muncă calificată migrează masiv.
Ioniță estimează că, fără investiții în tehnologii și educație tehnică, țara riscă să rămână „în capcana veniturilor mici”

Peste un sfert din economie funcționează în zona gri, afectând bugetul public și protecția socială. Totodată, șomajul în rândul tinerilor (15–24 ani) rămâne peste media națională, mai ales în mediul rural.

Raportul cere simplificarea reglementărilor pentru micile afaceri, digitalizarea controalelor și programe de ucenicie pentru tineri

În 2024, Moldova a pierdut 33.000 de locuri de muncă, în special în agricultură. Depopularea rurală și migrația subminează coeziunea socială.
Economistul propune stimularea ocupării rurale și modernizarea agriculturii pentru a menține forța de muncă în țară

Chișinăul concentrează 60% din PIB-ul național și 90% din valoarea locuințelor noi, în timp ce mediul rural rămâne tot mai sărac. În plus, costurile la energie s-au triplat în ultimii ani, accentuând vulnerabilitățile gospodăriilor.

„Fără investiții în eficiență energetică și sprijin pentru consumatorii vulnerabili, inegalitatea socială va exploda”, avertizează Ioniță

Structura exporturilor se degradează: Moldova exportă din nou materie primă în loc de produse finite. Industria alimentară și cea de procesare se află în declin.
Raportul cere reindustrializarea agroalimentară și sprijin pentru procesatorii locali, avertizând că pierderea valorii adăugate interne „subminează economia pe termen lung”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

19 Sept. 2026, 14:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Sept. 2026, 14:21 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Asociația Exportatorilor de Cereale „Agrocereale” cere Căii Ferate din Moldova (CFM) identificarea unei soluții pentru taxele de staționare acumulate de vagoanele cu cereale blocate în portul ucrainean Reni, în condițiile în care exportatorii susțin că nu au nicio posibilitate de a controla durata imobilizării acestora.

Într-un demers transmis pe 11 septembrie directorului general al CFM, Serghei Cotelnic, asociația solicită o soluție „echitabilă, previzibilă și sustenabilă” pentru costurile suportate de companiile ale căror vagoane nu pot fi descărcate din cauza situației de securitate din regiune.

Potrivit Agrocereale, doar doi membri ai asociației aveau 83 de vagoane ale CFM încărcate cu cereale și imobilizate de aproximativ o lună în portul Reni. La 9 septembrie, taxele de staționare acumulate ajunseseră la circa 40.532 de dolari și continuau să crească zilnic.

Asociația susține că problema nu este provocată de comercianți. Potrivit informațiilor primite de la membrii săi, unii armatori refuză să opereze în portul Reni din cauza riscurilor militare din sudul Ucrainei și își redirecționează navele către porturi considerate mai sigure.

În lipsa navelor la dană, cerealele nu pot fi descărcate, iar vagoanele rămân blocate. Pentru loturile respective nu ar exista, în actualele condiții, o alternativă reală care să permită descărcarea mărfurilor și eliberarea materialului rulant.

Agrocereale susține că perioadele de staționare provocate de comerciant nu ar trebui tratate identic cu cele generate de factori externi asupra cărora exportatorul nu are control. Asociația invocă în acest context inclusiv existența unui posibil „impediment justificator” prevăzut de relațiile contractuale.

Transportul feroviar internațional de mărfuri dintre Republica Moldova și Ucraina este reglementat inclusiv prin Acordul privind Transportul Internațional de Mărfuri pe Calea Ferată (SMGS). Potrivit asociației, aplicarea unui asemenea argument presupune însă documentarea exactă a fiecărui caz: intrarea vagonului pe teritoriul Ucrainei, localizarea acestuia, momentul apariției impedimentului și cauza concretă a staționării.

„Agrocereale nu cere ca CFM să piardă bani”, precizează asociația, dar consideră că întreaga povară financiară a unui blocaj provocat de riscurile militare nu ar trebui transferată automat asupra exportatorilor.

Asociația cere astfel diferențierea perioadelor de staționare în funcție de cauza reală a imobilizării vagoanelor și deschiderea unor discuții tehnice între CFM și companiile afectate.

Cazul celor 83 de vagoane și al celor peste 40.000 de dolari acumulați drept taxe este prezentat drept un exemplu, Agrocereale precizând că situații similare sunt raportate și de alți membri. Datele consolidate urmează să fie transmise CFM după centralizare.

Asociația avertizează că problema riscă să depășească nivelul unor cazuri individuale, în condițiile în care exportatorii moldoveni de cereale depind de coridorul logistic prin portul Reni. În lipsa unei soluții, blocajul logistic provocat de situația de securitate din regiune riscă să se transforme într-o povară financiară tot mai mare pentru companiile din sector.